10:6 Nu există nici o lege a bunătăţii care trebuie observată? Au fost oare creştinii autorizaţi de Dumnezeu să critice şi să se condamne unul pe altul? Este oare onorabil, sau chiar cinstit, să obţii de pe buzele altuia, sub înfăţişarea prieteniei, secrete ce i-au fost încredinţate şi apoi să transformi cunoştinţele aflate în condiţiile acestea spre a-i face rău? Este oare iubire creştină aceea de a strânge orice zvon, de a dezgropa tot ceea ce ar arunca suspiciune asupra caracterului altuia şi apoi să-ţi găseşti plăcerea în a le folosi pentru a-i face rău? Satana jubilează atunci când îi poate defăima sau răni pe urmaşii Domnului Hristos. El este ‘‘acuzatorul fraţilor”. Să-l ajute oare creştinii în lucrarea sa?