9:4 Inactivitatea puterilor mintale şi fizice, în măsura în care este vorba de muncă folositoare, este aceea care îi menţine pe mulţi bolnavi într-o stare de slăbiciune, peste care se simt neputincioşi să se ridice. Ea le dă, de asemenea, o ocazie mai mare de a se deda la o imaginaţie care nu-i curată - o îngăduinţă care a adus pe mulţi dintre ei în starea actuală de slăbiciune. Li se spune că au cheltuit prea multă vitalitate în muncă grea, când, în nouă cazuri din zece, munca îndeplinită de ei a fost singurul lucru salvator din viaţa lor şi a fost mijlocul de a fi salvaţi de la ruină totală. În timp ce mintea era ocupată în felul acesta, ei nu puteau să aibă o ocazie favorabilă spre a-şi degrada astfel trupurile lor şi de a completa lucrarea de nimicire a lor înşişi. A face ca astfel de persoane să înceteze de a mai lucra cu creierul şi cu muşchii înseamnă a le da o mare ocazie să fie luaţi robi de către ispitele lui Satana.