48:12 Marele comandant militar cucereşte naţiuni şi zguduie oştirile unei jumătăţi de lume, dar el moare dezamăgit şi în exil. Filozoful care cutreieră prin Univers, întâlnind peste tot manifestările puterii lui Dumnezeu şi delectându-se de armonia lor, adesea nu reuşeşte să vadă în aceste minuni uimitoare mâna care le-a făcut pe toate. "Omul pus în cinste şi fără pricepere este ca dobitoacele pe care le tai." Nici o speranţă de nemurire slăvită nu luminează viitorul vrăjmaşilor lui Dumnezeu. Dar acei eroi ai credinţei au făgăduinţa unei moşteniri de o valoare mai mare decât orice bogăţii pământeşti - o moştenire care va satisface dorinţele sufletului. Ei pot fi necunoscuţi şi neacreditaţi de lume, dar sunt înscrişi ca cetăţeni în registrele cerului. Răsplata finală a celor pe care Dumnezeu i-a făcut moştenitori ai tuturor lucrurilor va fi o măreţie slăvită, o trainică şi veşnică greutate de glorie.