36:6 Cei care vor să aibă succes în educaţia tinerilor trebuie să-i ia aşa cum sunt, nu aşa cum ar trebui să fie, nici cum vor fi când vor ieşi de sub instruirea lor. Cu elevii grei de cap vor avea de lucru şi va trebui să le suporte cu răbdare ignoranţa. Cu elevii sensibili şi nervoşi trebuie să lucreze afectuos şi foarte amabil, amintindu-şi că la ziua de apoi se vor întâlni cu studenţii lor înaintea scaunului de judecată al lui Hristos. Un simţământ al propriilor lor nedesăvârşiri trebuie să-i facă în mod constant pe educatori să cultive simţăminte de afectuoasă simpatie şi toleranţă pentru cei care se luptă cu aceleaşi dificultăţi. Ei nu-i ajută pe studenţi trecându-le cu vederea defectele, ci prin corectare onestă a greşelii, în aşa fel încât cel mustrat să fie şi mai strâns legat de inima profesorului lui. Dumnezeu a unit pe tânăr şi bătrân prin legea dependenţei mutuale. Educatorii tinerilor trebuie să simtă un interes neegoist pentru mieluşeii turmei, aşa cum Hristos ne-a dat un exemplu în viaţa Lui. Este prea puţină afecţiune compătimitoare şi prea multă demnitate rigidă a judecătorului aspru. Tuturor trebuie să li se facă dreptate exactă şi nepărtinitoare, pentru că aceasta o cere religia lui Hristos; dar întotdeauna trebuie amintit că fermitatea şi dreptatea au o soră, care este mila. A sta la distanţă de studenţi, a-i trata cu nepăsare, a fi de neapropiat, aspru şi critic este împotriva spiritului lui Hristos.