33:28 asupra oamenilor spre a-i umili şi a-i aduce într-o poziţie cuvenită înaintea Lui; dar cu cât mai bine este să păstrăm umilită inima noastră zilnic înaintea lui Dumnezeu. Ne putem umili noi înşine sau ne putem înălţa în mândrie şi să aşteptăm până ce ne umileşte Dumnezeu. Astăzi slujitorii Evangheliei suferă puţin de dragul adevărului. Dacă ar fi persecutaţi cum au fost apostolii lui Hristos şi oamenii lui Dumnezeu în vremurile de mai târziu, ar fi o hotărâtă alergare de partea lui Isus, şi această strânsă legătură cu Mântuitorul ar face ca toate cuvintele lor să aibă o putere printre oameni. Hristos a fost un om al durerii şi obişnuit cu suferinţa. El a îndurat persecuţia şi nerecunoştinţa păcătoşilor. A fost sărac şi a suferit de foame şi de oboseală; a fost ispitit de Diavolul, şi lucrările şi învăţăturile Sale au atras ura cea mai amară. La ce renunţăm noi de dragul lui Hristos? Unde este consacrarea noastră pentru adevăr? Noi evităm lucrurile care nu ne sunt pe plac şi ne ferim de griji şi răspunderi. Putem noi să aşteptăm ca puterea lui Dumnezeu să lucreze cu eforturile noastre când avem aşa de puţină consacrare faţă de lucrare?