27:22 Când au plecat aproape toţi la cabinele lor, eu am continuat să rămân pe punte. Căpitanul mi-a adus un scaun înclinat din trestie împletită şi pături ca protecţie pentru aerul rece. Eu ştiam că, dacă mergeam în cabină, mă îmbolnăveam. S-a lăsat noaptea, întunericul a acoperit marea, şi valurile se năpusteau furioase asupra vasului nostru. Vasul acesta mare nu era decât o aşchie pe apele nemiloase; dar el a fost păzit