24:9 I-am văzut pe fraţii J. şi G. în primejdia specială de a pierde viaţa veşnică. Ei nu văd că stau direct în calea înaintării lucrării lui Dumnezeu din ___. Când s-a ţinut acolo pentru prima dată adunarea de tabără, noi eram pe ţărmul acela şi sute au fost convinşi de adevăr; dar Dumnezeu cunoştea materialul din care era alcătuită acea comunitate. Când veneau suflete la adevăr, nu era nimeni care să le hrănească şi să se ocupe de ele spre a le conduce la o viaţă mai înaltă. Fratele I. avea un spirit invidios, gelos şi căutător de greşeli. Dacă nu putea să fie primul, nu voia să facă nimic. El se preţuia pe sine cu mult mai mult decât îl preţuia Dumnezeu pe el. Un om cu temperamentul lui nu avea să fie, timp îndelungat, de acord cu nimeni, pentru că este obiceiul lui să discute în contradictoriu şi să se arate în opoziţie cu tot ce nu se potrivea cu ideile lui. Domnul l-a lăsat să urmeze propria lui cale şi să manifeste spiritul din care era alcătuit. El a adus în comunitate şi a căutat să pună în practică exact acelaşi spirit pe care îl avea în familia lui. Vorbele lui amare şi tăioase împotriva servilor lui Dumnezeu sunt scrise în carte. El se va întâlni