2:7 Lucrarea de temperanţă a fost, de asemenea, în atenţie în perioada în care a fost scris volumul 4. Adventiştii de ziua a şaptea, având-o pe Ellen White printre vorbitorii lor de frunte, s-au aflat în avangardă, adesea asociindu-se cu organizaţii de temperanţă deja constituite. Modul practic în care ei au acţionat pentru a stăvili curentul necumpătării este descris de E. White în capitolul "Experienţă şi activităţi", aflat în mijlocul acestui volum.