16:5 Moise şi Aaron s-au plecat înaintea lui Dumnezeu, cu feţele la pământ. Caleb şi Iosua, cele două iscoade care s-au încrezut în cuvântul lui Dumnezeu, şi-au rupt hainele în mâhnirea lor adâncă, atunci când au văzut că aceste rapoarte nefavorabile au descurajat toată tabăra. Ei s-au străduit să-i înduplece; dar adunarea era plină de furie şi dezamăgire şi au refuzat să-i asculte pe aceşti doi bărbaţi. În cele din urmă, Caleb şi-a făcut drum în faţă şi vocea lui clară şi răsunătoare a fost auzită peste plângerile zgomotoase ale mulţimii. El s-a opus vederilor laşe ale celorlalte iscoade, care au slăbit credinţa şi curajul întregului Israel. El a atras atenţia poporului care s-a oprit pentru un moment din tânguieli ca să-l asculte. El a vorbit despre ţara pe care o vizitase şi a spus: "Haidem să ne suim şi să punem mâna pe ţară, căci vom fi biruitori." Dar, în timp ce vorbea, iscoadele necredincioase l-au întrerupt, spunând: "Nu putem să ne suim împotriva poporului acestuia, căci este mai tare decât noi."