53:2 K., biata copilă, asemenea multor altora, are de făcut o lucrare despre care nici n-a visat vreodată. S-a întors de la Dumnezeu. Gândurile ei se concentrează prea mult asupra propriei persoane şi caută să placă lumii nu printr-o dragoste dezinteresată pentru suflete, pe care să le întoarcă la Hristos, ci prin lipsa ei de spiritualitate şi prin potrivirea ei după lume în spirit şi fapte. Ea ar trebui să moară faţă de eu şi să obţină o experienţă în facerea de bine. Este rece şi lipsită de compasiune. Trebuie să-şi înmoaie acest spirit glacial, inabordabil, lăsându-l să-i fie topit de razele de soare ale iubirii lui Hristos. Ea este foarte mult închisă în sine. Dumnezeu a văzut că ea este o biată plantă pipernicită, care nu aduce fructe, ci numai frunze. Gândurile ei au fost aproape exclusiv ocupate cu "eu şi al meu." În mila Sa, El a curăţat această plantă a iubirii Sale, tăindu-i ramurile nefolositoare pentru ca rădăcinile să se poată afunda şi mai mult. El a căutat să atragă pe această copilă la Sine. Viaţa ei religioasă a fost aproape în întregime fără roade. Este răspunzătoare pentru talentul pe care i l-a dat Dumnezeu. Ea poate fi folositoare; poate fi o împreună lucrătoare cu Hristos, dacă va dărâma zidul egoismului care a izolat-o de lumina şi iubirea lui Dumnezeu.