52:52 Aici, condiţiile moştenirii vieţii veşnice sunt declarate lămurit de către Mântuitorul nostru, în modul cel mai simplu. Omul care a fost rănit şi jefuit reprezintă pe aceia care sunt obiectul interesului, compasiunii şi milei noastre. Dacă neglijăm cazurile celor nevoiaşi şi nenorociţi care sunt aduşi în atenţia noastră, indiferent cine ar putea fi, nu avem deloc siguranţa vieţii veşnice; căci nu răspundem cerinţelor pe care le are Dumnezeu faţă de noi. Noi nu suntem plini de compasiune şi îndurare faţă de oameni pentru că nu sunt cunoştinţe şi rude de-ale noastre. Aţi fost găsiţi călcători ai celei de-a doua mari porunci, de care depind ultimele şase. Oricine calcă o poruncă, se face vinovat de toate. Cei ce nu-şi deschid inimile înaintea nevoilor şi suferinţelor oamenilor nu-şi vor deschide inimile înaintea cerinţelor lui Dumnezeu aşa cum sunt ele declarate în primele patru precepte ale Decalogului. Idolii pretind inima şi afecţiunea, iar Dumnezeu nu este onorat şi nu domneşte în mod absolut.