51:58 Mi-a fost arătat că umblarea soţului meu nu a fost desăvârşită. El a greşit uneori, murmurând şi dând mustrări prea aspre, Însă, din ceea ce am văzut, el nu a fost chiar atât de vinovat în această privinţă pe cât au presupus mulţi şi cum eu însămi mă temeam uneori. Iov nu a fost înţeles de prietenii săi. El le întoarce mustrările. Le arată că, dacă Îl apără pe Dumnezeu mărturisindu-şi credinţa în El şi conştienţa lor de păcat, Dânsul are în această privinţă o cunoaştere vastă, mult mai profundă decât au avut-o ei vreodată. "Voi toţi sunteţi nişte mângâietori supărăcioşi" este răspunsul pe care-l dă el la criticile şi acuzele lor. "Şi eu aş putea vorbi aşa cum vorbiţi voi"16, spune Iov; "dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu, aş putea să tot torn vorbe împotriva voastră şi să dau din cap la voi."17 Însă el declară că nu va face aceasta. "Eu", spune el, "v-aş întări cu gura mea, iar mişcarea buzelor mele vă va uşura durerea."18