Printable ModeMărturii pentru comunitate vol.3, 51
|
51:1 Conducerea 51:2 Frate A, experienţa în domeniul conducerii, pe care ai avut-o acum doi ani, a fost spre binele tău şi esenţială în ce te priveşte. Ai avut nişte păreri bine conturate, hotărâte în privinţa independenţei şi dreptului la judecată personală. Aceste păreri sunt duse de către tine în extremă. Tu gândeşti că trebuie să primeşti personal lumină şi dovezi despre datoria ta. 51:3 Mi-a fost arătat că judecata nici unui om nu ar trebui subordonată judecăţii vreunui alt om. Când este însă exercitată judecata Conferinţei Generale, care este cea mai înaltă autoritate pe care o are Dumnezeu pe pământ, independenţa individuală şi judecata personală nu trebuie menţinute, ci predate. Greşeala ta a fost că ţi-ai păstrat judecata în ce priveşte datora ta, împotriva glasului autorităţii celei mai înalte pe care o are Domnul pe pământ. După ce nu te-ai grăbit deloc şi după ce lucrarea a fost mult împiedicată prin întârzierea ta, ai venit la Battle Creek ca răspuns la apelurile urgente şi repetate ale Conferinţei Generale. Ai susţinut sus şi tare că ai făcut ceea ce trebuia urmând propriile-ţi convingeri în ce privea datoria ta. Ai considerat că este o virtute la tine faptul de a-ţi menţine cu stăruinţă poziţia de independenţă. Nu păreai să-ţi dai seama cu adevărat de puterea pe care a dat-o Dumnezeu bisericii Sale prin glasul Conferinţei Generale. Te-ai gândit că răspunzând apelului pe care ţi l-a făcut Conferinţa Generală te supuneai judecăţii şi minţii unui singur om. În consecinţă, ai manifestat un spirit de independenţă hotărât, încăpăţânat, lucru total greşit. 51:4 Dumnezeu ţi-a dat o experienţă preţioasă în acel timp, care ţi-a fost de folos şi care ţi-a sporit mult succesul ca slujitor al lui Hristos. Voinţa ta mândră, nesupusă a fost îmblânzită. Ai trecut printr-o convertire adevărată. Aceasta te-a adus la reflecţie şi la poziţia pe care o ai acum în ce priveşte conducerea. Principiile tale în privinţa conducerii sunt juste, dar nu le aplici în mod corect. Dacă ai permite ca puterea în biserică - vocea şi judecata Conferinţei Generale - să stea în locul pe care tu l-ai dat soţului meu, poziţia ta nu ar fi umbrită de nici un neajuns. Dar tu greşeşti mult acordând minţii şi judecăţii unui singur om acea autoritate şi influenţă pe care Dumnezeu a învestit-o în biserica Sa, prin judecata şi vocea Conferinţei Generale. 51:5 Când această putere pe care Dumnezeu a pus-o în biserică este încredinţată unui singur om şi acesta este învestit cu autoritatea de a fi judecată pentru alte minţi, atunci adevărata ordine biblică este schimbată. Eforturile lui Satan asupra minţii unui astfel de om vor fi extrem de subtile şi uneori copleşitoare, pentru că gândeşte că prin mintea acestuia poate afecta pe mulţi alţii. Poziţia pe care o ai referitoare la conducere este corectă dacă dai celei mai înalte autorităţi organizate din biserică ceea ce ai dat unui singur om. Dumnezeu n-a intenţionat niciodată ca lucrarea Sa să poarte amprenta minţii unui singur om, a judecăţii unui singur om. 51:6 Motivul de căpetenie pentru care fraţii B şi C au neajunsuri în acest moment în ce priveşte experienţa pe care ar fi trebuit s-o aibă acum este că nu au avut încredere în ei înşişi. Ei au evitat răspunderile pentru că, acceptându-le, deficienţele lor ar fi ieşit la lumină. Ei au fost dispuşi fără rezerve ca soţul meu să conducă şi să poarte responsabilităţile şi i-au îngăduit să fie minte şi judecată pentru dânşii. Aceşti fraţi sunt slabi acolo unde ar trebui să fie tari. Ei nu au îndrăznit să-şi urmeze propria judecată ca să nu facă greşeli şi să fie învinovăţiţi pentru aceasta, în timp ce n-au ezitat să se lase ispitiţi şi să-l facă pe soţul meu răspunzător când credeau că pot vedea greşeli în calea urmată de el. Nu au ridicat poverile împreună cu dânsul. Au arătat continuu către soţul meu, făcându-l să poarte răspunderile 51:7 pe care ar fi trebuit să le împartă cu el, şi au continuat pe calea aceasta până au devenit slabi în ce priveşte acele calităţi în care ar fi trebuit să fie tari. Sunt piperniciţi în tărie morală, când ar trebui să fie uriaşi, calificaţi pentru a sta ca stâlpi în cauza lui Dumnezeu. 51:8 Aceşti fraţi nu au încredere în ei înşişi şi nici încrederea că Dumnezeu îi va conduce cu adevărat dacă vor urma lumina pe care le-a dat-o. Dumnezeu n-a intenţionat niciodată ca nişte bărbaţi puternici, independenţi, cu un intelect superior, să se agaţe de alţii pentru sprijin ca iedera de stejar. Toate dificultăţile, neajunsurile, greutăţile şi dezamăgirile pe care le vor întâlni slujitorii lui Dumnezeu în lucrarea activă nu vor face decât să-i întărească în formarea unor caractere corecte. Dacă îşi vor pune la lucru propriile energii ale minţii, obstacolele pe care le vor întâmpina se vor dovedi reale binecuvântări pentru ei. Ei vor dobândi o musculatură mentală şi morală care să fie folosită în ocazii importante cu cele mai bune rezultate. Vor învăţa să se bizuie pe ei înşişi şi vor căpăta încredere în propria lor experienţă că Dumnezeu îi conduce şi îndrumă cu adevărat. Şi, când dau de primejdie şi au spiritul cu adevărat cuprins de nelinişte, sunt obligaţi să mediteze şi aduşi să simtă necesitatea rugăciunii în efortul lor de a acţiona în cunoştinţă de cauză şi de a lucra în mod avantajos pentru cauza lui Dumnezeu; ei vor găsi că lupta şi încurcăturile reclamă exercitarea credinţei şi încrederii în Dumnezeu şi acea fermitate care dezvoltă puterea. Apar neîncetat necesităţi pentru găsirea unor noi căi şi mijloace materiale în scopul întâmpinării stărilor de urgenţă. Sunt chemate în acţiune facultăţi care ar rămâne în adormire dacă n-ar fi aceste nevoi presante în lucrarea lui Dumnezeu. Aceasta oferă o experienţă variată, încât nu va fi deloc nevoie de oameni cu o singură idee şi de aceia care sunt numai pe jumătate dezvoltaţi. 51:9 Oamenii cu mare putere în această cauză, pe care Dumnezeu îi va folosi spre slava Sa, sunt aceia care au primit replica împotrivirii, care au fost împiedicaţi şi deconcertaţi în planurile lor. Fraţii B şi C şi-ar fi putut transforma eşecurile în victorii importante; în loc de aceasta însă, ei au evitat responsabilităţile care ar fi creat eventualitatea ca ei să greşească. Aceşti fraţi preţioşi n-au reuşit să dobândească acea educaţie care este întărită prin experienţă 51:10 şi pe care cititul, studiul şi toate avantajele câştigate în alte moduri nu le-ar fi putut-o oferi niciodată. 51:11 Dumneata, frate A, ai avut tărie pentru a purta unele răspunderi. Dumnezeu ţi-a acceptat lucrările energice şi ţi-a binecuvântat eforturile. Ai făcut unele greşeli; însă nu ar trebui nicidecum ca din pricina unor eşecuri să-ţi judeci în mod greşit calităţile şi nici să-ţi pierzi încrederea în tăria pe care o poţi găsi în Dumnezeu. Nu ai fost pregătit şi dispus să-ţi asumi răspunderi. Eşti din fire înclinat să le eviţi şi să alegi o poziţie mai uşoară, să scrii şi să-ţi foloseşti mintea acolo unde nu sunt interese deosebite, vitale. Faci o greşeală contând pe soţul meu pentru a-ţi spune ce să faci. Aceasta nu este lucrarea pe care i-a dat-o Dumnezeu. Ar trebui să gândeşti ce trebuie făcut şi să ridici tu însuţi poverile neplăcute. Dumnezeu te va binecuvânta pe măsură ce faci acest lucru. Trebuie să porţi poveri legate de lucrarea lui Dumnezeu, după cum te pricepi mai bine în judecata ta. Dar trebuie să te păzeşti ca nu cumva judecata să-ţi fie influenţată de opiniile altora. Dacă este evident că ai făcut greşeli, este privilegiul tău de a transforma aceste eşecuri în victorii, evitând să procedezi la fel în viitor. Dacă ţi se va spune ce să faci, nu vei câştiga niciodată experienţa necesară pentru o poziţie importantă. 51:12 Acelaşi lucru se aplică tuturor celor ce ocupă diferite poziţii de încredere în slujbele variate de la Battle Creek. Ei nu trebuie convinşi prin linguşeli, cocoloşiţi şi ajutaţi la orice pas; căci aceasta nu va face oameni competenţi pentru poziţii importante. Obstacolele îi fac pe oameni puternici. Nu ajutoarele, ci dificultăţile, conflictele, împotrivirile fac oameni cu tărie morală. Prea mult confort şi evitarea răspunderii au făcut stârpituri şi neputincioşi din cei ce ar fi trebuit să fie oameni responsabili, cu putere morală şi o puternică musculatură spirituală. 51:13 Oameni care ar trebui să fie tot atât de credincioşi în orice urgenţă ca acul busolei care indică Nordul au devenit ineficienţi prin eforturile lor de a se feri de critică şi de a scăpa de răspunderi de teama de a nu suferi un eşec. Oameni cu o capacitate intelectuală uriaşă sunt prunci în disciplină, 51:14 pentru că sunt laşi în privinţa luării şi purtării poverilor ce ar fi trebuit să le ducă. Ei neglijează să devină eficienţi. Au avut prea mult timp încredere într-un singur om care să plănuiască pentru dânşii şi care să gândească aşa cum sunt ei înşişi foarte bine în stare s-o facă în interesul cauzei lui Dumnezeu. Suntem confruntaţi la fiecare pas cu nedesăvârşiri mentale. Oamenii care se mulţumesc să-i lase pe alţii să gândească şi să facă planuri în locul lor nu sunt deplin dezvoltaţi. Dacă ar fi lăsaţi să plănuiască în interesul propriu, ar fi găsiţi oameni chibzuiţi, cumpătaţi. Când sunt însă aduşi în legătură cu cauza lui Dumnezeu, acesta este un cu totul alt lucru pentru ei; îşi pierd această destoinicie aproape total. Se mulţumesc să rămână atât de incompetenţi şi ineficienţi, ca şi cum alţii trebuie să facă planurile şi să gândească mai totul pentru ei. Unii oameni par total incapabili să-şi croiască singuri o cale. Trebuie oare să se bizuie pe alţii întotdeauna ca să facă planuri şi să studieze în locul lor, să fie minte şi judecată pentru ei? Lui Dumnezeu Îi este ruşine cu aşa soldaţi. Dânsul nu este onorat prin faptul că aceştia au vreo parte de făcut în lucrare atâta vreme cât sunt doar nişte maşini. 51:15 Este nevoie de bărbaţi independenţi, care se străduiesc sincer, nu de bărbaţi moi ca plastilina11. Cei care doresc ca lucrarea să le fie pusă de-a gata în mână, care vor să facă ceva cu limite clare, să aibă un salariu fix şi care vor să se dovedească perfect capabili fără bătaia de cap a adaptării sau calificării nu sunt oamenii pe care îi cheamă Dumnezeu să lucreze în cauza Sa. Omul care nu-şi poate adapta destoinicia pentru aproape orice loc dacă este nevoie, nu este omul pentru acest timp. Bărbaţii pe care Dumnezeu îi va aduce în legătură cu lucrarea Sa nu sunt neputincioşi, lipsiţi de energie, fără musculatură sau forţă morală a caracterului. Oamenii pot fi disciplinaţi să-şi facă partea în lucrarea lui Dumnezeu numai printr-o muncă neîncetată şi perseverentă. Aceştia nu ar trebui să se descurajeze dacă împrejurările şi împrejurimile sunt dintre cele mai nefavorabile. Ei nu trebuie să-şi abandoneze ţelul ca fiind un eşec total până când nu sunt convinşi dincolo de orice îndoială că nu pot face mult pentru onoarea lui Dumnezeu şi pentru binele sufletelor. 51:16 Există unii bărbaţi cărora le place să creadă că ar putea face ceva mare şi bun, numai să fie puşi într-o împrejurare diferită, iar în acest timp nu-şi folosesc înzestrările pe care le au deja, 51:17 lucrând în poziţiile în care i-a plasat providenţa. Omul îşi poate face ocazii, dar nu ar trebui niciodată ca ocaziile să-l facă pe om. Omul ar trebui să prindă ocaziile ca instrumente ale sale cu care să lucreze. Ar trebui să stăpânească împrejurările, dar să nu îngăduie niciodată să se lase stăpânit de împrejurări. Independenţa şi puterea individuală sunt calităţile de care este nevoie acum. Caracterul independent nu trebuie sacrificat, ci ajustat, rafinat, înălţat. 51:18 Mi-a fost arătat că este de datoria soţului meu să lase deoparte responsabilităţile pe care alţii ar fi bucuroşi să le poarte el, pentru că aceasta îi scuteşte de multe dificultăţi. Judecata rapidă şi discernământul său limpede, care au fost câştigate prin antrenament şi exerciţiu, l-au făcut să preia multe poveri pe care alţii ar fi trebuit să le poarte. 51:19 Frate A, eşti prea încet. Ar trebui să cultivi tocmai calităţile opuse. Cauza lui Dumnezeu cere bărbaţi care pot vedea repede şi acţiona instantaneu, cu putere şi la momentul potrivit. Dacă zăboveşti pentru a măsura fiecare dificultate şi pentru a cântări fiecare încurcătură de care te loveşti, nu vei realiza decât puţin. Vei avea de întâmpinat dificultăţi şi obstacole la fiecare cotitură şi trebuie să te hotărăşti cu multă fermitate să le birui sau vei fi biruit de ele. 51:20 Uneori, căi şi ţeluri diferite, diverse moduri de operare legate de lucrarea lui Dumnezeu apasă cu aproape aceeaşi greutate în cântarul minţii; dar tocmai în acest punct este necesară cea mai delicată deosebire. Şi dacă este să fie realizat ceva în scopul propus, trebuie înfăptuit în momentul de aur. Cea mai vagă înclinare a greutăţii în balanţă ar trebui văzută şi ar trebui să hotărască imediat acea chestiune. Amânările lungi îi obosesc pe îngeri. Uneori este chiar mai scuzabil să iei o hotărâre greşită decât să te afli continuu într-o poziţie oscilantă; decât să eziţi, când înclinat într-o direcţie, când într-alta. Dintr-o astfel de nehotărâre şi îndoială rezultă mai multă încurcătură şi nefericire decât când, uneori, se acţionează prea în grabă. 51:21 Mi-a fost arătat că biruinţele cele mai răsunătoare şi înfrângerile cele mai înfricoşătoare s-au hotărât într-un răgaz de câteva minute. Dumnezeu 51:22 cere acţiune promptă. Amânările, îndoielile, ezitările şi nehotărârea oferă adesea vrăjmaşului toate avantajele. Fratele meu, ai nevoie să faci o reformă. Împlinirea la timp a lucrurilor poate atârna greu în favoarea adevărului. Victorii sunt adesea pierdute prin amânări. Vor exista crize în această cauză. Acţiunea promptă şi decisivă la momentul potrivit va câştiga triumfuri glorioase, în timp ce amânarea şi neglijenţa vor avea ca efect eşecuri zdrobitoare şi o mare dezonoare adusă lui Dumnezeu. Mişcările rapide într-un moment critic îl dezarmează adesea pe vrăjmaş, iar el este dezamăgit şi învins, căci se aştepta să aibă destul timp pentru a-şi face planuri şi a lucra prin diferite stratageme. 51:23 Dumnezeu doreşte în lucrarea Sa din Battle Creek bărbaţi a căror judecată este rapidă, ale căror minţi să funcţioneze ca fulgerul când este necesar. În ceasul de primejdie şi ameninţare este absolut nevoie de cea mai mare promptitudine. Este posibil ca fiecare plan să fie bine pus la punct pentru a aduce anumite rezultate, şi totuşi o amânare de foarte scurt timp poate lăsa lucrurile să ia o turnură cu totul diferită, iar marile obiective care ar fi putut fi atinse sunt pierdute prin lipsa unei previziuni rapide şi unei mari expeditivităţi. Se poate face mult pentru educarea minţii să biruie indolenţa. Sunt momente în care este nevoie de prevedere şi o lungă deliberare; graba ar fi o nebunie. Dar chiar şi în această situaţie, mult s-a pierdut printr-o ezitare prea mare. Prevederea, până la un anumit punct, este necesară; în anumite ocazii însă ezitarea şi diplomaţia au fost mai dezastruoase decât ar fi fost un eşec datorat grabei. 51:24 Fratele meu, trebuie să cultivi promptitudinea. Scapă de felul tău ezitant de-a fi. Eşti încet şi neglijezi să te apuci de lucrare şi s-o duci la bun sfârşit. Trebuie să te scuturi de această manieră îngustă de lucru; căci ea nu este în firea lucrurilor. Când neîncrederea îţi cuprinde sufletul, lucrarea ta este aşa de ezitantă, cu împleticiri şi oscilaţii, încât nu reuşeşti nici tu să realizezi ceva, şi îi împiedici şi pe alţii să facă. Preocuparea ta se manifestă numai atât cât să vezi dificultăţi şi să dai glas îndoielilor, dar nu ai nici interesul, nici curajul să învingi dificultăţile sau să risipeşti îndoielile. În asemenea momente, trebuie să te predai lui Dumnezeu. Ai nevoie de tărie 51:25 de caracter şi de mai puţină încăpăţânare. Această încetineală, această tărăgănare a acţiunii este unul din cele mai mari defecte din caracterul tău şi stă în calea folosului pe care l-ai putea aduce. 51:26 Încetineala cu care iei hotărâri în legătură cu cauza şi lucrarea lui Dumnezeu este uneori dureroasă. Acest lucru nu este absolut deloc necesar. Acţiunea promptă şi decisivă la momentul potrivit poate aduce rezultate mari. În general eşti dispus să lucrezi când ai chef , gata să faci ceva când vezi clar ce este de făcut; dar nu reuşeşti să aduci cauzei acel folos pe care l-ai putea aduce dacă ai fi prompt şi hotărât în momentele critice şi ai birui obiceiul de a ezita şi a amâna, care ţi-a marcat caracterul şi a întârziat mult lucrarea lui Dumnezeu. Acest defect, dacă nu este biruit, se va dovedi dezastruos pentru cauză, în situaţii de crize majore, şi fatal pentru propriul tău suflet. Punctualitatea şi acţiunea hotărâtă la momentul potrivit sunt lucruri care trebuie dobândite; căci tu nu eşti în posesia acestor calităţi. În războaiele şi luptele naţiunilor, se câştigă adesea mai mult printr-o bună conducere în acţiune promptă decât printr-o încleştare puternică pe viaţă şi pe moarte cu inamicul. 51:27 Capacitatea de a încheia afaceri cu expeditivitate şi totuşi ţinând cont de toate amănuntele este un mare câştig. Fratele meu, tu ai avut cu adevărat simţământul că drumul prudent, ezitant pe care mergi era demn de încredere, mai degrabă o virtute decât un rău. Dar din ceea ce mi-a arătat Domnul în această chestiune, mişcările tărăgănate din partea ta au împiedicat mult lucrarea lui Dumnezeu şi au făcut ca multe lucruri să fie lăsate nefăcute, lucruri care în mod normal ar fi trebuit împlinite cu promptitudine. Îţi va fi dificil acum să faci schimbările din caracterul tău pe care le pretinde Dumnezeu de la tine, pentru că ţi-a fost greu să fii punctual şi prompt în acţiuni în tinereţe. Când caracterul este format, obiceiurile fixate şi facultăţile mentale şi morale au devenit stabile, este extrem de dificil să te dezveţi de obiceiurile rele, să fii prompt în acţiune. Ar trebui să-ţi dai seama de valoarea timpului. Nu eşti scuzabil pentru părăsirea celei mai importante lucrări chiar dacă este neplăcută cu speranţa de a scăpa complet de împlinirea ei sau gândindu-te că va deveni poate mai puţin dezagreabilă, în timp ce-ţi ocupi timpul cu lucruri plăcute, care nu te solicită prea mult. Ar trebui să faci mai întâi 51:28 lucrarea ce trebuie făcută şi care implică interesele vitale ale cauzei şi abia după ce au fost împlinite punctele esenţiale să te ocupi de chestiunile mai puţin importante. Punctualitatea şi hotărârea în lucrarea şi cauza lui Dumnezeu sunt deosebit de importante. Întârzierile sunt practic înfrângeri. Minutele sunt de aur şi ar trebui folosite pentru a obţine cele mai bune rezultate. Legăturile pământeşti şi interesele personale ar trebui să fie întotdeauna secundare. Cauza lui Dumnezeu nu ar trebui lăsată niciodată să sufere, în nici o privinţă, din cauza prietenilor noştri pământeşti sau a celor mai dragi rude. 51:29 "Altuia i-a zis: "Vino după Mine!" "Doamne", I-a răspuns el, "lasă-mă să mă duc întâi să îngrop pe tatăl meu." Dar Isus i-a zis: "Lasă morţii să-şi îngroape morţii, şi tu du-te de vesteşte împărăţia lui Dumnezeu." Un altul a zis: "Doamne, Te voi urma, dar lasă-mă mai întâi să mă duc să-mi iau rămas bun de la ai mei." Isus i-a răspuns: "Oricine pune mâna pe plug şi se uită înapoi nu este destoinic pentru împărăţia lui Dumnezeu." 51:30 Nici o legătură pământească, nici un fel de considerente pământeşti nu ar trebui să cântărească un moment măcar mai greu decât datoria faţă de cauza şi lucrarea lui Dumnezeu. Isus a rupt legăturile cu orice lucru pentru a salva o lume pierdută; şi El ne cere o consacrare deplină. Trebuie făcute sacrificii pentru interesele cauzei lui Dumnezeu. Sacrificarea simţămintelor este cea mai dureroasă jertfă care ni se cere; şi cu toate acestea este un sacrificiu mic. Ai o mulţime de prieteni şi, dacă îţi sunt sfinţite sentimentele, nu trebuie să simţi că faci un sacrificiu foarte mare. Nu-ţi părăseşti soţia printre păgâni. Nu eşti chemat să baţi deşertul african arzător sau să înfrunţi perspectiva închisorilor şi să dai de încercări la fiecare pas. Fii atent cum îţi controlezi emoţiile şi în ce fel laşi sentimentele omeneşti şi considerentele personale să se amestece cu eforturile şi lucrările tale pentru cauza lui Dumnezeu. Dânsul pretinde o slujire de bunăvoie şi lipsită de egoism. Poţi da acest lucru şi împlini totodată îndatoririle faţă de familia ta; dar să priveşti aceasta ca o chestiune secundară. 51:31 Soţul meu şi cu mine am făcut greşeli consimţind să ne asumăm răspunderile pe care ar trebui să le ducă alţii. La începutul acestei lucrări, era nevoie de un om care să propună, să împlinească 51:32 într-un mod hotărât şi să conducă, luptându-se cu rătăcirea şi obstacole ce puteau fi depăşite. Soţul meu a purtat cea mai grea povară şi a întâmpinat cea mai hotărâtă împotrivire. Când am devenit însă un corp12 perfect organizat şi au fost aleşi mai mulţi bărbaţi să acţioneze în poziţii de răspundere, atunci a fost timpul potrivit pentru soţul meu să înceteze să mai fie presat de răspunderi de unul singur şi să poarte poveri grele. Această muncă revenea mai multor persoane, nu unuia singur. Aici a fost făcută greşeala de către fraţii săi, că l-au îndemnat, şi de către el, că a consimţit să rămână sub poverile şi responsabilităţile pe care le purtase singur ani de zile. Ar fi trebuit să lase jos aceste poveri cu ani în urmă, şi acestea să fie împărţite cu alţi bărbaţi aleşi să acţioneze în numele poporului. Satan ar fi mulţumit ca mintea şi judecata unui singur om să controleze minţile şi judecăţile celor ce cred adevărul prezent. 51:33 Soţul meu a fost lăsat în mod frecvent aproape singur să vadă, să resimtă nevoile cauzei lui Dumnezeu şi să acţioneze prompt. Fraţii săi care aveau de asemenea funcţii de răspundere nu aveau un intelect redus, ci le lipsea dispoziţia de a sta în poziţia pe care a ocupat-o soţul meu. Ei au permis, cu uşurătate, ca un paralitic să poarte poverile şi responsabilităţile acestei lucrări pe care n-o putea purta nici unul dintre ei de unul singur , fie şi cu nervi tari şi musculatură puternică, cum aveau ei. Uneori a folosit o aparentă severitate şi a rostit cuvinte parcă pentru a jigni. Când a văzut că aceia care ar fi putut lua din poverile lui evită responsabilităţile, a fost îndurerat până în adâncul inimii şi a vorbit impulsiv. El nu a fost pus de către Domnul în această poziţie exagerat de grea, ci de către fraţii săi. Viaţa sa a fost doar cu puţin mai bună decât un gen de sclavie. Încercările sale neîntrerupte, grijile hărţuitoare şi munca intelectuală epuizantă nu au fost preţuite de fraţii lui. El a dus o viaţă lipsită de bucurii; şi-a mărit apoi nefericirea plângându-se de fraţii săi slujbaşi care au neglijat să facă ceea ce ar fi putut. Firea omenească a fost stârnită iarăşi şi iarăşi. În timp ce fraţii săi l-au găsit vinovat pentru faptul că făcea atât de mult, nu au venit să-şi preia partea de responsabilitate, ci au fost 51:34 mai degrabă dispuşi să-l facă răspunzător pentru tot. Tu ai venit cu nobleţe pentru a purta răspunderi când nu mai era nimeni care să vrea să le ridice. Dacă fraţii săi de slujbă ar fi cultivat dispoziţia de a ridica poverile pe care ar fi trebuit să le poarte, soţul meu nu ar fi văzut şi înfăptuit atât de multă muncă ce trebuia făcută şi despre care a crezut că nu se cuvine să fie neglijată. 51:35 Dumnezeu nu a acceptat ca viaţa soţului meu să se sfârşească atât de penibil. Dânsul l-a susţinut. Dar bărbatul care face o muncă dublă şi concentrează lucrarea a doi ani într-unul singur îşi iroseşte forţele13. Soţul meu mai are încă o lucrare de împlinit, pe care cu ani în urmă ar fi trebuit s-o înfăptuiască. El ar trebui acum să aibă parte mai puţin de zbuciumul, încurcăturile şi responsabilităţile vieţii şi să lucreze pentru maturarea roadelor, pentru îmblânzirea şi elevarea caracterului în vederea ultimei sale schimbări. Acum ar trebui să-şi cruţe puterile. Să nu îngăduie ca răspunderile cauzei să apese cu atâta putere asupra sa, ci să stea liber, acolo unde prejudecăţile şi suspiciunile fraţilor săi nu-i vor tulbura pacea. 51:36 Dumnezeu a permis ca lumina preţioasă a adevărului să strălucească asupra Cuvântului Său şi să lumineze mintea soţului meu. El poate reflecta razele de lumină din prezenţa lui Isus asupra altora prin predicile şi scrierile sale. Dar în timp ce a slujit la mese, făcând treburile legate de cauză, a fost privat într-o mare măsură de a-şi folosi tocul şi de a predica poporului. 51:37 El a simţit că a fost chemat de Dumnezeu să stea în apărarea adevărului şi să-i mustre, uneori sever, pe cei ce nu făceau cinste lucrării. Presiunea grijilor şi suferinţa datorată bolii l-au aruncat adesea în braţele descurajării şi a privit uneori lucrurile într-o lumină exagerată. Fraţii lui au profitat de cuvintele sale şi de modul său rapid de a acţiona, în contrast evident cu lucrarea lor apatică şi planurile lor înguste de acţiune. Ei i-au pus în seamă motivaţii şi sentimente ce nu s-ar fi cuvenit să-i fie atribuite. Contrastul mare dintre ei şi soţul meu părea asemenea unei prăpăstii; peste aceasta se putea însă întinde cu uşurinţă o punte dacă aceşti bărbaţi inteligenţi şi-ar fi dat tot interesul 51:38 şi inimile pentru lucrarea de zidire şi înaintare a preţioasei cauze a lui Dumnezeu. 51:39 Am putea exercita o influenţă constantă în acest loc, la conducerea lucrării, care ar spori prosperitatea instituţiilor noastre. Dar felul de-a fi al altora, care nu fac ceea ce ar putea, care sunt supuşi ispitei şi care, dacă li s-ar tăia calea, ar afecta eforturile noastre cele mai susţinute pentru prosperitatea cauzei lui Dumnezeu, ne sileşte să căutăm refugiu în altă parte, unde putem lucra cu mai mult folos, ameninţaţi mai puţin de primejdia de a fi striviţi sub poveri. Dumnezeu ne-a dat o mare putere şi libertate în ce priveşte poporul său aflat în Battle Creek. Când am ajuns în acest loc în vara trecută, lucrarea noastră a început cu seriozitate şi a continuat astfel. Încurcăturile şi dificultăţile se ţineau lanţ, aceasta reclamând o muncă istovitoare pentru a pune lucrurile la punct. 51:40 Când Domnul a arătat că fratele D ar putea fi omul potrivit pentru acel loc dacă rămânea umil şi încrezător în tăria Sa, El nu a făcut o mare greşeală, alegând persoana nepotrivită. O vreme, fratele D. a avut un interes real şi s-a purtat ca un adevărat tată la Institutul Sanitar. Însă a devenit independent şi înfumurat. A urmat o cale greşită. A cedat ispitei. Scuzele pe care le-au adus directorii pentru neglijarea datoriei lor sunt toate incorecte. Faptul că şi-au transferat responsabilităţile asupra fratelui şi sorei White este consemnat împotriva lor. Pur şi simplu şi-au neglijat datoria pentru că era neplăcută. 51:41 Am văzut că era nevoie de ajutor pe coasta Pacificului. Dar Dumnezeu nu doreşte ca noi să ridicăm răspunderile sau să suportăm încurcăturile care aparţin altora. Putem sluji drept consilieri şi ajuta cu influenţa şi judecata noastră. Putem face mult dacă nu vom fi determinaţi să ajungem sub povară şi să ducem greutatea pe care alţii ar trebui s-o poarte, greutate pe care este chiar important s-o ducă pentru a câştiga o experienţă necesară. Avem de scris despre subiecte importante, de care poporul are mare nevoie. Avem o lumină preţioasă asupra adevărului biblic, despre care trebuie să spunem poporului. 51:42 Mi-a fost arătat că nu era în planul lui Dumnezeu ca soţul meu să poarte poverile pe care le-a dus în ultimele cinci luni. 51:43 Partea de lucrare ce trebuia efectiv săvârşită, legată de cauză, a fost lăsată să cadă asupra lui. Acest lucru i-a provocat greutăţi, oboseală şi o slăbiciune nervoasă, care au avut ca efect descurajarea şi deprimarea sa. De la începutul lucrării a existat o lipsă de acţiune armonioasă din partea fraţilor săi. Fraţii săi de slujire au iubit libertatea. Nu au purtat responsabilităţile pe care le-ar fi putut împlini şi nu au căpătat experienţa pe care ar fi putut-o avea, care să-i facă în stare să ocupe poziţiile de cea mai înaltă răspundere în ce priveşte interesele cauzei lui Dumnezeu din timpul prezent. Ei s-au scuzat pentru neglijarea de a purta răspunderi prin motivul că se temeau să nu fie vorbiţi de rău după aceea. 51:44 Religia pe care o mărturisim primeşte culoare prin temperamentul şi dispoziţia noastră firească; de aceea este de cea mai mare importanţă ca punctele slabe din caracterele noastre să fie întărite prin exerciţiu şi ca punctele nefavorabile, puternice, să fie slăbite lucrând în direcţia opusă şi întărind calităţile contrare acestora. Dar unii fraţi nu au făcut ceea ce ar fi putut şi ar fi trebuit să facă, caz în care ar fi dat soţului meu o încurajare suficient de mare şi l-ar fi ajutat să continue să poarte răspunderi la conducerea lucrării. Colegii săi de lucrare nu au acţionat în mod independent, căutând ei înşişi la Dumnezeu lumină şi descoperirea datoriei lor; ei nu au păşit pe uşa deschisă de providenţa Sa, consultându-se reciproc în privinţa planurilor de acţiune şi unindu-se în planurile şi maniera de lucru. 51:45 De când a venit în Michigan, din vara trecută, Domnul a binecuvântat într-un mod deosebit eforturile soţului meu. El a fost sprijinit într-un mod cu totul remarcabil pentru a înfăptui lucrarea de care era atât de multă nevoie. Dacă cei ce îi erau apropiaţi14 ar fi fost treji pentru a vedea şi înţelege nevoile cauzei lui Dumnezeu la ultima noastră întâlnire de tabără din Michigan, multele lucruri ce n-au fost înfăptuite ar fi fost împlinite. A fost un eşec total de a asigura nevoile acelui moment. Dacă fratele A ar fi stat cu voioşie în Dumnezeu, umblând în lumină, gata de a vedea ce era de făcut şi executând lucrarea cu promptitudine, am fi acum cu luni de zile înainte în lucrarea noastră şi am fi putut cu mult timp în urmă să pornim lucrul pentru a înfiinţa tipografia de pe coasta Pacificului. 51:46 Dumnezeu nu poate fi slăvit când suntem cuprinşi de o întristare bizară şi apoi rămânem sub acel nor întunecat. Lumina străluceşte chiar dacă nu ne dăm seama de binecuvântarea ei; dacă însă ne dăm toată silinţa să înaintăm către lumină şi mergem înainte ca şi cum am vedea că străluceşte, vom ieşi în curând din întuneric şi vom descoperi lumina pretutindeni în jurul nostru. 51:47 La ultima noastră întâlnire de tabără, îngerii lui Dumnezeu au venit într-un fel aparte cu puterea lor de a lumina, de a vindeca şi de a binecuvânta atât pe soţul meu, cât şi pe fratele Waggoner. Acolo a fost repurtată o victorie preţioasă, care nu ar trebui să-şi piardă vreodată influenţa. Mi-a fost arătat că Dumnezeu i-a dat soţului meu într-un mod vădit dovezi ale iubirii şi grijii Sale şi de asemenea ale harului Său susţinător. Dânsul a luat în consideraţie zelul lui şi devotamentul pentru cauza şi lucrarea Sa. Acest lucru ar trebui să-l conducă întotdeauna la umilinţă şi recunoştinţă pe soţul meu. 51:48 Dumnezeu doreşte soldaţi gata oricând să intre în luptă. Dânsul doreşte bărbaţi care, atunci când trebuie să se ia hotărâri importante, sunt la fel de credincioşi ca acul busolei, care indică Nordul; bărbaţi ale căror interese personale, deosebite, întocmai ca şi cele ale Mântuitorului nostru, sunt înghiţite de unicul mare interes general pentru salvarea de suflete. Satan se joacă cu mintea omenească ori de câte ori i s-a lăsat o ocazie pentru a face acest lucru; şi se prinde de aceasta exact în momentul şi locul în care îşi poate aduce lui însuşi cel mai mare câştig şi leza cauza lui Dumnezeu în cel mai înalt grad. Neglijarea de a înfăptui ceea ce am putea face şi ceea ce ne cere Dumnezeu să facem în cauza Sa este un păcat căruia nu i se pot aduce circumstanţe atenuante prin scuze legate de împrejurări sau stări de fapt; căci Isus a luat măsuri pentru toţi, pentru orice stare de urgenţă. 51:49 Fratele meu, înfăptuind lucrarea lui Dumnezeu, vei fi pus într-o diversitate de împrejurări, care vor necesita stăpânire de sine şi calm, dar care te vor pregăti să te adaptezi la acele împrejurări şi la particularităţile situaţiei. Atunci vei putea să acţionezi tu însuţi, nestingherit. Nu ar trebui să pui un preţ prea mic pe capacitatea ta de a-ţi face partea în chemările diverse ale vieţii practice. Unde ştii că ai lipsuri, mergi de îndată pentru a lucra la repararea acelor defecte. Nu-ţi pune încrederea în alţii pentru remedierea deficienţelor tale, în timp ce mergi mai departe indiferent, ca şi cum ar fi un lucru firesc ca felul tău 51:50 particular de a fi să rămână veşnic neschimbat. Concentrează-te în mod serios asupra vindecării acestor defecte, pentru a putea să fii desăvârşit în Hristos Isus, fără a-ţi lipsi nimic. 51:51 Dacă îţi formezi o părere prea înaltă despre tine însuţi, vei gândi că lucrările tale au o importanţă mai mare decât cea reală şi vei pleda pentru independenţa ta, care se învecinează cu trufia. Dacă vei merge în cealaltă extremă şi îţi vei forma o părere prea modestă despre tine însuţi, te vei simţi inferior şi vei lăsa impresia că eşti cu adevărat inferior, lucru care va limita într-o mare măsură influenţa pe care ai putea-o avea pentru bine. Ar trebui să eviţi ambele extreme. Nu ar trebui să te laşi dominat de sentimente; împrejurările nu ar trebui să te afecteze. Îţi poţi forma o evaluare corectă a propriei tale persoane, şi această justă apreciere se va dovedi un scut împotriva ambelor extreme. Poţi avea demnitate fără o deşartă încredere de sine; poţi fi binevoitor şi lăsa de la tine fără a jertfi respectul de sine sau propria ta independenţă, iar viaţa ta va avea o mare influenţă atât asupra celor de condiţie socială înaltă, cât şi asupra celor de condiţie mai umilă. 51:52 Frate A, pericolul în care te afli acum este acela de a te lăsa influenţat de zvonuri. Este învederat că lucrările tale sunt practice, severe şi tăioase. Tu supui poporul la probe şi cerinţe foarte aspre. Acest lucru este uneori necesar; dar lucrările tale încep foarte mult să poarte această amprentă şi îşi vor pierde forţa dacă nu sunt amestecate cu mai mult har de la Duhul lui Dumnezeu, care să îmblânzească şi să încurajeze. Tu îngădui ca vorbele rudelor şi prietenilor tăi apropiaţi15 să-ţi influenţeze propunerile şi să-ţi afecteze hotărârile. Le dai prea multă crezare şi asimilezi părerile lor propriilor tale idei, fiind prea adesea dus în rătăcire. Trebuie să te păzeşti. Familiile din..., care sunt atât de apropiate ca rude, au avut o influenţă asupra ta. Judecata ta, simţămintele tale, părerile tale au influenţă asupra lor şi, la rându-le, ei te influenţează pe tine; şi un curent puternic va fi pornit într-o direcţie greşită dacă nu veţi fi cu toţii umili şi pe deplin consacraţi lui Dumnezeu. Toate elementele acestor legături între familii sunt din fire independente şi conştiente şi, dacă nu sunt echilibrate şi supuse de Duhul lui Dumnezeu, sunt înclinate către extreme. 51:53 Niciodată, niciodată să nu te laşi influenţat de zvonuri. Să nu permiţi 51:54 niciodată ca felul tău de a te purta să fie influenţat de rudele tale cele mai dragi. A venit vremea necesităţii exercitării celei mai mari înţelepciuni în ceea ce priveşte cauza şi lucrarea lui Dumnezeu. Este nevoie de judecată, pentru a şti când să vorbim şi când să tăcem. Dorinţa arzătoare de a primi mângâiere duce adesea la o imprudenţă de un caracter grav, prin dezvăluirea sentimentelor noastre faţă de alţii. Înfăţişarea ta pretinde adesea compătimire, când ar fi mai bine pentru tine dacă nu ai primi-o. Este o datorie importantă a tuturor să cunoască bine direcţia comportamentului lor, de la o zi la alta, şi motivele care stau la baza acţiunilor lor. Ei au nevoie să ajungă să cunoască întocmai mobilul care îndeamnă la anumite acţiuni. Fiecare acţiune din viaţa lor este judecată nu după cum se prezintă în aparenţă, ci după motivaţia care a dictat acţiunea. 51:55 Toţi ar trebui să-şi păzească simţurile, pentru ca Satan să nu capete biruinţa asupra lor; căci acestea sunt canalele către suflet. Când este vorba de autodisciplinare, putem fi oricât de severi vrem, dar trebuie să fim foarte prevăzători să nu împingem sufletele la disperare. Unii simt că fratele White este pur şi simplu prea sever când vorbeşte într-un mod hotărât în particular, mustrând ceea ce crede el că este rău în dânşii. El ar putea fi în primejdia de a fi atât de neprevăzător în modul său de a mustra, încât să nu dea nici o ocazie de reflecţie; dar unii dintre aceia care se plâng de maniera sa de a mustra folosesc vorbele cele mai tăioase, mustrătoare, de condamnare, într-un mod prea nestăpânit pentru a le adresa unei adunări şi simt că şi-au luat o greutate de pe suflet şi au făcut o lucrare bună. Dar îngerii lui Dumnezeu nu aprobă întotdeauna o astfel de lucrare. Dacă fratele White face pe cineva să simtă că nu se poartă cum trebuie, dacă este prea sever faţă de acea persoană şi dacă are nevoie să fie învăţat să-şi revizuiască comportamentul, să-şi îmblânzească duhul, cu cât mai mult este necesar pentru fraţii tăi de slujbă să-şi simtă inconsecvenţa când fac ca o mare adunare să sufere din pricina reproşurilor tăioase şi acuzaţiilor aspre, când cei cu adevărat nevinovaţi trebuie să sufere împreună cu cei vinovaţi. 51:56 Este mai rău, cu mult mai rău să-ţi dai pe faţă sentimentele într-o adunare mare, lovind în oricine şi în toată lumea, decât să mergi la persoane care se poate să fi greşit şi 51:57 să le dojeneşti personal. Înaintea lui Dumnezeu, caracterul ofensator al acestui fel de a vorbi într-o adunare mare, abuziv, denunţător, este cu atât mai grav decât mustrarea individuală, personală, cu cât numărul participanţilor este mai mare şi blamul mai general. Este întotdeauna mai uşor să-ţi exprimi sentimentele înaintea unei adunări, pentru că sunt mai mulţi prezenţi, decât să mergi la cei greşiţi şi, faţă în faţă cu dânşii, să declari deschis, cinstit, clar care este calea lor greşită. Dar a aduce în casa lui Dumnezeu sentimente aspre împotriva unora şi făcându-i să sufere pe toţi cei nevinovaţi, cât şi pe cei vinovaţi este un mod de lucru pe care Dumnezeu nu-l aprobă şi care face mai degrabă rău decât bine. S-a întâmplat mult prea ades să se ţină cuvântări critice şi denunţătoare înaintea unei adunări. Acestea nu încurajează un spirit de iubire în fraţi. Nu au tendinţa de a-i face să aibă o minte spirituală şi să-i conducă către sfinţire şi Cer; în schimb, este trezit în inimi un spirit de amărăciune. Aceste predici foarte aspre care taie un om complet în bucăţi sunt uneori necesare pentru a trezi, a alarma şi a trezi remuşcări. Dacă însă nu poartă semnele speciale că au fost dictate de Duhul lui Dumnezeu, ele fac mult mai mult rău decât pot face bine. 51:58 Mi-a fost arătat că umblarea soţului meu nu a fost desăvârşită. El a greşit uneori, murmurând şi dând mustrări prea aspre, Însă, din ceea ce am văzut, el nu a fost chiar atât de vinovat în această privinţă pe cât au presupus mulţi şi cum eu însămi mă temeam uneori. Iov nu a fost înţeles de prietenii săi. El le întoarce mustrările. Le arată că, dacă Îl apără pe Dumnezeu mărturisindu-şi credinţa în El şi conştienţa lor de păcat, Dânsul are în această privinţă o cunoaştere vastă, mult mai profundă decât au avut-o ei vreodată. "Voi toţi sunteţi nişte mângâietori supărăcioşi" este răspunsul pe care-l dă el la criticile şi acuzele lor. "Şi eu aş putea vorbi aşa cum vorbiţi voi"16, spune Iov; "dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu, aş putea să tot torn vorbe împotriva voastră şi să dau din cap la voi."17 Însă el declară că nu va face aceasta. "Eu", spune el, "v-aş întări cu gura mea, iar mişcarea buzelor mele vă va uşura durerea."18 51:59 Fraţi şi surori care sunt de bună credinţă, dar care au concepţii înguste şi privesc numai la ceea ce se vede la suprafaţă, ar putea încerca să ajute în chestiuni la care nu se pricep cu adevărat. Experienţa lor limitată nu poate pătrunde simţămintele unui suflet care a fost mânat de Duhul lui Dumnezeu, care a simţit până în străfundurile fiinţei acea sinceră şi inexprimabilă iubire şi interes pentru cauza lui Dumnezeu şi pentru suflete iubire pe care ei nu au cunoscut-o niciodată şi care a purtat poveri în cauza lui Dumnezeu pe care ei nu le-au ridicat niciodată. 51:60 Câţiva prieteni miopi şi limitaţi ca experienţă nu pot cântări, prin viziunea lor îngustă, sentimentele unuia care s-a aflat în deplină armonie cu sufletul lui Hristos prin legătura avută cu Dânsul pentru salvarea altora. Motivaţiile lui sunt înţelese greşit, iar acţiunile sale interpretate prost de către aceia care vor să fie văzuţi ca fiindu-i prieteni, până când, asemenea lui Iov, îşi înalţă rugăciunea fierbinte: Scapă-mă de prietenii mei. Dumnezeu ia cazul lui Iov în propriile Sale mâini. Răbdarea Sa a fost pusă la mare încercare; dar când Dumnezeu vorbeşte, toate sentimentele sale meschine sunt schimbate. Îndreptăţirea de sine, pe care el a simţit-o necesară pentru a face faţă acuzaţiilor prietenilor săi, nu este necesară faţă de Dumnezeu. El nu judecă greşit niciodată; El nu greşeşte niciodată. Domnul îi spune lui Iov: "Încinge-ţi mijlocul, ca un viteaz;" iar Iov, de îndată ce aude glasul divin, îşi pleacă sufletul cu simţământul păcătoşeniei sale şi spune înaintea lui Dumnezeu: "Mi-e scârbă de mine şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă." 51:61 Când Dumnezeu a vorbit, soţul meu a luat aminte la vocea Sa; dar să suporte condamnarea şi mustrările prietenilor săi care nu par să facă deosebire, a fost o mare încercare. Când fraţii săi vor fi trecut prin aceleaşi împrejurări şi vor fi purtat răspunderile pe care le-a purtat el, cu tot atât de puţină încurajare şi ajutor cum a avut el, atunci vor putea fi în stare să priceapă cum să-l sprijine, cum să-l mângâie, cum să-l binecuvânteze fără să-i chinuie sentimentele prin critici şi acuze pe care el nu le merită absolut deloc. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: