49:3 Făgăduinţele preţioase ale lui Dumnezeu nu sunt date pentru a-l întări pe om pe o cale a încumetării sau pentru a se încrede în ele când se aruncă în mod inutil în primejdie. Domnul ne cere să acţionăm într-o umilă dependenţă de providenţa Sa. "Nu stă în puterea omului, când umblă, să-şi îndrepte paşii către ţintă." În Dumnezeu este bunăstarea şi viaţa noastră. Nimic nu poate fi adus în starea de prosperitate fără permisiunea şi binecuvântarea lui Dumnezeu. El Îşi poate pune mâna pentru a spori şi binecuvânta sau Şi-o poate întoarce împotriva noastră. "Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El şi El va lucra." În calitate de copii ai lui Dumnezeu, ni se cere să ne păstrăm cu consecvenţă un caracter creştin. Ar trebui să manifestăm prudenţă, prevedere şi umilinţă şi să umblăm cu circumspecţie către cei care sunt în afară. Şi în nici un caz să nu renunţăm la principii.