33:1 A visa cu ochii deschişi
33:2 Dragă soră E., mi s-a arătat că ai nevoie de o convertire totală. Ai acceptat adevărul, dar nu ai primit binecuvântările pe care le aduce acesta pentru că nu ai experimentat puterea lui transformatoare. Te afli în primejdia de a pierde ambele lumi, dacă nu faci o lucrare deplină a harului în inima ta şi dacă voinţa ta nu este adusă în conformitate cu mintea şi voinţa lui Hristos.
33:3 Acum nu te afli pe drumul cel bun pentru a putea căpăta acea pace
33:4 şi acea fericire pe care credinciosul sincer, smerit, purtător al crucii le va obţine negreşit. Porţi pecetea caracterului tatălui tău. Ai o dispoziţie egoistă; nu îţi dai seama de aceasta, dar este adevărat. Gândurile tale de căpetenie se îndreaptă către tine însăţi, către plăcerea ta, către înfăptuirea acelor lucruri care-ţi plac cel mai mult, neavând nici o legătură cu fericirea celor din jurul tău. Faci o greşeală căutând fericirea. Dacă o vei găsi, va fi numai prin împlinirea datoriei şi lepădare de sine. Atâta vreme cât gândurile tale sunt concentrate atât de mult asupra propriei tale persoane, nu poţi fi fericită.
33:5 Tu neglijezi angajarea cu voioşie în lucrarea pe care Dumnezeu ţi-a lăsat-o de făcut. Treci cu vederea îndatoririle obişnuite, simple, care stau chiar în calea ta, iar mintea îţi rătăceşte către o lucrare mai mare, despre care îţi imaginezi că ar fi mai pe gustul tău şi va umple golul din viaţa ta, pustiul din sufletul tău. Vei fi cu siguranţă dezamăgită în acest punct. Lucrarea pe care ţi-a lăsat-o Dumnezeu de făcut este de a te dedica îndatoririlor obişnuite de fiecare zi, care te înconjoară, şi de a împlini cu bucurie sarcinile simple, gospodăreşti, nu în mod mecanic, ci punând inimă în ceea ce faci, împlinind simplele datorii care îţi stau înainte atât cu inima, cât şi cu mâinile.
33:6 Tu nu studiezi pentru a-i face pe alţii fericiţi; ochii nu îţi sunt deschişi pentru a încerca să vezi lucrurile mărunte pe care le poţi înfăptui, mici atenţii pe care le-ai putea arăta părinţilor şi membrilor familiei tale în viaţa zilnică. Ai crezut prea mult că este o virtute să te izolezi de familie şi să te ocupi cu gândurile şi experienţa ta nefericită, adunând spini şi găsind satisfacţie în a te înţepa cu ei. Îţi îngădui obiceiul reveriei, care trebuie să înceteze. Îţi laşi îndatoririle nefăcute. Pentru plăcerea de a-ţi îngădui visările despre nefericirea ta, neglijezi munca pe care ar trebui s-o înfăptuieşti pentru a-i uşura pe alţii. Nu te cunoşti. Sus, la datorie! Ridică-te şi apucă-te de îndatoririle neglijate. Răscumpără trecutul printr-o credincioşie viitoare. Începe munca pe care o ai înainte; şi, făcându-ţi cu credincioşie datoria, vei uita de tine însăţi, nu vei
33:7 avea timp să visezi şi să devii posomorâtă, să te simţi prost dispusă şi nefericită.
33:8 Ai de învăţat aproape totul în experienţa creştină. Nu înaintezi atât de repede cât ai putea şi cât trebuie, pentru a obţine vreodată viaţa veşnică. Tu îţi formezi acum un caracter pentru cer sau un caracter care te va exclude din cer. Ţi-ai centrat gândurile şi mintea atât de mult asupra propriei tale persoane, încât nu ţi-ai dat seama ce trebuie să faci pentru a deveni un adevărat urmaş al lui Isus cel blând şi umil. Ţi-ai neglijat îndatoririle gospodăreşti. Ai fost un nor şi o umbră în familie, când era de fapt privilegiul tău să răspândeşti lumina şi să fii o binecuvântare pentru cei dragi din jurul tău. Ai fost supărăcioasă, capricioasă şi nefericită, când nu exista în realitate nimic care să te facă să fii aşa. Nu ai fost atentă să vezi ce-ai putea face pentru a ridica poverile care apăsau asupra mamei tale şi pentru a fi o binecuvântare pentru părinţii tăi. Te-ai îndreptat către părinţii şi surorile tale pentru a te ajuta să fii fericită şi să te servească, să facă lucruri în locul tău, în timp ce gândurile tale s-au centrat asupra propriei tale persoane. Nu ai avut încă harul lui Dumnezeu în inima ta, în timp ce te-ai amăgit singură, gândind că într-adevăr cunoşteai voinţa divină.
33:9 Ai fost gata să te angajezi în discuţii cu cei care nu sunt de aceeaşi credinţă cu noi, aceasta în timp ce îţi era cu neputinţă să le prezinţi un motiv raţional legat de credinţa noastră. Prin aceasta, tu nu reprezinţi adevărul aşa cum se cuvine şi faci mai mult rău decât bine cauzei adevărului. Dacă vei vorbi mai puţin în apărarea credinţei noastre şi vei studia mai mult Biblia, făcând aşa încât comportamentul tău să dea mărturie că influenţa adevărului asupra inimii şi vieţii tale a fost bună, vei face cu mult mai mult bine decât doar prin discuţii, în condiţiile în care îţi lipseşte credincioşia în atât de multe lucruri.
33:10 Dacă eşti atentă să urmezi exemplul Răscumpărătorului nostru plin de tăgăduire şi jertfire de sine, care a căutat întotdeauna să facă bine altora şi să-i binecuvânteze, nu să-Şi afle confortul, plăcerea şi desfătarea proprie, vei binecuvânta atunci pe alţii prin influenţa ta. În legăturile pe care le stabilim în societate, în familii sau în orice alte contacte de viaţă pe care ajungem să le avem, fie limitate, fie mai extinse,
33:11 există multe căi prin care Îl putem recunoaşte pe Domnul nostru şi multe căi prin care Îl putem tăgădui. Îl putem tăgădui prin cuvintele noastre, vorbindu-i de rău pe alţii, printr-o vorbire nesăbuită, glume şi batjocuri, prin cuvinte uşuratice sau lipsite de bunătate sau ocolind adevărul, vorbind împotriva adevărului. Prin cuvintele noastre, putem mărturisi că Hristos nu este în noi. În caracterul nostru Îl putem tăgădui dacă ţinem la propria noastră comoditate, evitând îndatoririle şi poverile vieţii, pe care trebuie să le poarte altcineva dacă noi nu o facem, şi iubind plăcerea păcătoasă. De asemenea, Îl putem tăgădui pe Hristos prin orgoliul ostentaţiei în îmbrăcăminte şi prin conformare cu lumea sau printr-un comportament nepoliticos. Îl putem tăgădui prin iubirea propriilor noastre păreri şi prin căutarea de a întreţine şi îndreptăţi eul. Îl mai putem tăgădui îngăduind minţii să alerge pe făgaşul unui sentimentalism al iubirii bolnave şi meditând melancolic asupra unor presupuse încercări şi sorţi crude.
33:12 Nimeni nu poate mărturisi cu adevărat pe Hristos lumii dacă gândul şi spiritul lui Hristos nu trăiesc în el. Ne este imposibil să comunicăm ceea ce nu avem. Conversaţia şi comportamentul trebuie să fie o expresie reală şi vizibilă a harului şi adevărului din interior. Dacă inima este sfinţită, supusă şi umilă, roadele se vor vedea în afară şi vor constitui o deosebit de eficientă mărturie a lui Hristos. Cuvintele şi mărturisirea nu sunt de ajuns. Tu, sora mea, trebuie să ai ceva mai mult decât acestea. Te amăgeşti singură. Duhul, caracterul şi acţiunile tale nu arată un spirit de blândeţe, tăgăduire de sine şi iubire. Cuvintele şi mărturisirea pot exprima multă umilinţă şi iubire; dacă însă comportamentul nu este reglat zilnic prin harul lui Dumnezeu, nu eşti părtaşă la darul ceresc, nu ai părăsit totul pentru Hristos, nu ţi-ai predat propria voinţă şi plăcere pentru a deveni discipolul Său.
33:13 Comiţi păcat şi Îl tăgăduieşti pe Mântuitorul, ocupându-te cu lucruri întunecate, atrăgând încercări asupra ta şi împrumutând necazuri. Tu aduci necazurile de mâine în ziua de azi şi îţi amărăşti inima aducând poveri şi un nor asupra celor din jurul tău prin faptul că plăsmuieşti încercări. Timpul preţios de probă pe care ţi l-a dat Dumnezeu pentru a face bine şi a te îmbogăţi în fapte bune îl foloseşti foarte neînţelept,
33:14 cu gânduri despre nefericire şi construind castele de nisip. Tu laşi ca imaginaţia ta să se ocupe de subiecte care nu-ţi vor aduce nici uşurare, nici fericire. Visarea ta cu ochii deschişi stă direct în calea obţinerii unei experienţe solide, sănătoase şi raţionale în lucrurile lui Dumnezeu şi a unui profil moral pentru viaţa cealaltă, mai bună.
33:15 Adevărul lui Dumnezeu primit în inimă este în stare să te înţelepţească pentru mântuire. Crezând în el şi supunându-te lui, vei primi har suficient pentru îndatoririle şi încercările de azi. Nu ai nevoie de har pentru mâine. Ar trebui să simţi că ai de-a face numai cu ziua de astăzi. Obţine biruinţa astăzi; învinge eul astăzi; veghează şi roagă-te pentru astăzi; capătă biruinţe în Dumnezeu pentru astăzi. Împrejurările şi locurile înconjurătoare, schimbările care au loc zilnic în jurul nostru şi Cuvântul lui Dumnezeu, care indică şi dovedeşte toate lucrurile, toate acestea sunt suficiente pentru a ne învăţa datoria şi că ar trebui să o împlinim, zi de zi. În loc să îngădui ca mintea şi gândurile să îţi alunece pe un făgaş din care nu vei avea nimic de câştigat, ar trebui să studiezi zilnic Scripturile şi să te achiţi de acele datorii ale vieţii zilnice, care pot fi plictisitoare acum pentru tine, dar pe care cineva tot trebuie să le facă.
33:16 Frumuseţile naturii au un glas care se adresează neîncetat simţurilor noastre. O inimă deschisă poate fi mişcată de iubirea şi slava lui Dumnezeu, aşa cum se pot vedea ele în lucrările mâinii Sale. Urechea atentă poate auzi şi înţelege mesajele lui Dumnezeu prin intermediul lucrărilor naturale. Există o lecţie în raza de soare şi în diferitele obiecte din natură pe care ni le-a pus Dumnezeu înaintea ochilor. Câmpurile verzi, copacii semeţi, mugurii şi florile, norul care trece pe cer, ploaia care cade, pârâul care susură, soarele, luna şi stelele de pe cer, toate ne atrag atenţia şi ne invită la meditaţie, îndemnându-ne să-L cunoaştem pe Dumnezeu, care le-a creat pe toate. Lecţiile care trebuie învăţate din feluritele lucruri din lumea naturii sunt acestea: ele ascultă de voinţa Creatorului lor; nu-L tăgăduiesc nicicând pe Dumnezeu şi nu refuză niciodată să se supună vreunei hotărâri a voinţei Sale. Numai fiinţele căzute refuză supunerea deplină faţă de
33:17 Făcătorul lor. Cuvintele şi faptele lor sunt în dezacord cu Dumnezeu şi opuse principiilor guvernării Sale.
33:18 Gândurile tale nu sunt elevate. Sunt destule lucruri în lumea naturii care să te facă să-ţi iubeşti şi să-ţi adori Creatorul. Există subiecte de meditaţie şi fără să te închizi între patru pereţi pentru a te hrăni cu speranţe înşelătoare şi închipuiri deformate. Nu fi gata să vorbeşti cu necredincioşii şi să te lansezi în polemici cu cei care se împotrivesc adevărului; căci nu cunoşti bine Scripturile pentru a face acest lucru. Ai neglijat studiul Bibliei. Cel mai bine poţi recomanda adevărul prin blândeţea din viaţa ta şi prin împlinirea cu credincioşie a îndatoririlor zilnice. Dacă eşti riguroasă, achitându-te cu conştiinciozitate de partea care îţi revine, şi dacă eşti credincioasă şi hotărâtă să vezi ce anume poţi face şi trebuie să faci pentru cei cărora le slujeşti, atunci vei reprezenta mai bine adevărul. Cel mai bun mod în care poţi recomanda adevărul nu este nici prin polemică, nici prin discuţii, ci trăindu-l zilnic, ducând o viaţă consecventă, modestă, smerită, ca ucenic al lui Hristos.
33:19 Este un lucru regretabil să fim nemulţumiţi de mediul sau împrejurările care ne-au adus acolo unde îndatoririle noastre par umile şi neînsemnate. Îndatoririle personale şi umile îţi sunt dezagreabile: eşti agitată, nemulţumită şi nu te simţi în largul tău. Toate acestea îşi au izvorul în egoism. Te crezi mai importantă decât te văd ceilalţi. Te iubeşti pe tine însăţi mai mult decât îţi iubeşti părinţii, surorile şi fratele şi mai mult decât Îl iubeşti pe Dumnezeu. Tu îţi doreşti o lucrare mai potrivită, pentru care crezi că vei fi mai destoinică. Nu eşti dispusă să lucrezi şi să aştepţi în sfera de acţiune umilă în care te-a pus Dumnezeu până când te va pune la probă şi îţi vei demonstra capacitatea şi destoinicia pentru o poziţie mai înaltă. "Ferice de cei blânzi; căci ei vor moşteni pământul." Spiritul de blândeţe nu este un spirit de nemulţumire, este chiar opusul lui.
33:20 Acei creştini care se plâng fără încetare şi care par să gândească despre fericire şi o înfăţişare voioasă ca fiind un păcat sunt lipsiţi de esenţa adevărată a religiei. Cei care se uită la priveliştile superbe ale naturii aşa cum
33:21 s-ar uita la un tablou neînsufleţit, care preferă să privească frunzele moarte mai degrabă decât să culeagă minunatele flori vii, care găsesc o plăcere macabră în tot ceea ce este melancolic în limbajul în care le vorbeşte lumea naturii, care nu văd frumuseţea în văile îmbrăcate în verde viu şi în grandioasele înălţimi ale munţilor înveşmântaţi în vegetaţie, care îşi adorm simţurile la vocea voioasă care le vorbeşte în natură, dulce şi melancolică pentru urechea noastră atentă, aceştia nu sunt în Hristos. Ei nu umblă în lumină, ci strâng întuneric şi amărăciune, când ar putea la fel de bine să aibă strălucirea şi binecuvântarea Soarelui Neprihănirii, care să răsară în inimile lor cu vindecare în razele Sale.
33:22 Tânăra mea soră, tu trăieşti o viaţă imaginară. Nu poţi descoperi sau sesiza vreo binecuvântare în ceva anume. Îţi imaginezi încercări şi necazuri care nu există; transformi micile supărări în ceea ce crezi drept încercări crunte. Aceasta nu este blândeţea despre care Hristos a zis: "ferice". Este o nemulţumire nesfântă, răzvrătită, nedemnă de o fiică. Blândeţea este o calitate preţioasă, fiind dispusă să sufere în tăcere, să îndure încercări. Blândeţea este întotdeauna mulţumitoare şi îşi face singură cântări de fericire, o muzică în inimă pentru Dumnezeu. Blândeţea va răbda dezamăgirea şi nedreptatea şi nu se va răzbuna. Blândeţea nu trebuie să fie tăcută şi morocănoasă. O fire posacă este opusul blândeţii; căci aceasta nu face decât să rănească şi să îndurereze pe alţii şi ea însăşi nu-şi găseşte plăcerea în nimic.
33:23 Abia ai păşit pragul şcolii lui Hristos. Încă ai aproape totul de învăţat. Acum nu te îmbraci în mod extravagant, dar ai orgoliul înfăţişării. Tu doreşti să te îmbraci cu mai puţină simplitate. Te gândeşti la îmbrăcăminte mult mai mult decât ar trebui. Hristos te invită: "Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre; căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară." Lasă-ţi gâtul în jugul pe care-l impune Hristos şi vei găsi în această supunere chiar fericirea pe care ai încercat să ţi-o asiguri după cum ai crezut
33:24 tu însăţi de cuviinţă, urmând propria ta cale.
33:25 Vei putea fi voioasă dacă vei aduce până şi gândurile tale în supunere faţă de voinţa lui Hristos. Nu trebuie să întârzii deloc, ci să-ţi cercetezi îndeaproape inima şi să mori în fiecare zi faţă de eu. Ai putea să întrebi cum să-ţi stăpâneşti propriile acţiuni şi să îţi controlezi emoţiile lăuntrice. Mulţi care nu mărturisesc iubirea lui Dumnezeu îşi controlează spiritul într-o măsură apreciabilă, fără ajutorul harului special al lui Dumnezeu. Ei cultivă stăpânirea de sine. Acest lucru este într-adevăr o mustrare la adresa celor care ştiu că pot obţine de la Dumnezeu putere şi har, dar cu toate acestea nu dau pe faţă virtuţile Duhului. Hristos este modelul nostru. El a fost blând şi smerit. Învaţă de la El şi urmează exemplul Lui. Fiul lui Dumnezeu a fost infailibil. Trebuie să ţintim la această desăvârşire şi să biruim aşa cum a biruit El, dacă vrem să avem un loc la dreapta Lui.
33:26 Ai anumite particularităţi ale caracterului care trebuie disciplinate cu severitate şi stăpânite cu hotărâre înainte să poţi intra cu o oarecare siguranţă în legătura căsătoriei. Din acest motiv, trebuie să-ţi îndepărtezi din minte căsătoria până când vei birui defectele din caracterul tău, căci nu ai să fii o soţie fericită. Ai neglijat să te educi pentru muncă sistematică în gospodărie. Nu ai văzut necesitatea dobândirii obiceiului de a fi sârguincioasă. Obiceiul de a te bucura de munca folositoare, o dată format, nu va fi pierdut niciodată. Atunci eşti pregătită să fii adusă în orice împrejurare în viaţă şi vei fi gata să ocupi poziţia respectivă. Vei învăţa să iubeşti activitatea. Dacă te bucuri de munca folositoare, mintea ta va fi ocupată cu ceea ce faci şi nu vei găsi timp să-ţi îngădui fantezii visătoare.
33:27 Cunoaşterea muncii folositoare va da minţii tale neliniştite şi nemulţumite energie, eficienţă şi o demnitate modestă, care îţi va sta bine şi va impune respect. Nu ştii decât puţine lucruri despre tine însăţi, nu cunoşti amăgirea din inima ta. Inima este nespus de înşelătoare şi deznădăjduit de rea. Cercetează-ţi inima cu atenţie şi fă-ţi timp pentru meditaţie şi rugăciune. Dacă nu vezi defectele din caracterul tău şi nu îţi corectezi greşelile cu sinceritate deplină, nu poţi fi un ucenic al lui Hristos.
33:28 Îţi place enorm să te gândeşti şi să vorbeşti despre tineri. Interpretezi cuvintele lor de politeţe ca fiind o atenţie deosebită pe care ţi-o acordă. Îţi place să crezi că eşti mai preţuită decât în realitate. Conversaţia ta ar trebui să cuprindă subiecte din care se poate câştiga, care vor înălţa şi vor aduce rafinament. Draga mea copilă, tu nu cultivi obiceiul de a fi deschisă şi smerită. Inima ta nu este corectă. Influenţa ta nu este bună asupra tinerilor, căci tu nu ai gândul care era în Hristos; cu toate acestea, îţi place să crezi că ai făcut mari progrese în viaţa de creştin.
33:29 În familia tatălui tău trebuie să înceapă o reformă. Tu porţi şi amprenta caracterului tatălui tău. Ar trebui să te străduieşti să eviţi greşelile şi extremele lui. Dacă eşti cu adevărat un ucenic al lui Hristos, vei vedea că în familia ta poate fi făcută o lucrare importantă. Fiecare familie poate fi o neîntreruptă şcoală. Surorile mai mari pot exercita o influenţă puternică asupra membrilor mai tineri ai familiei. Cei mai tineri, văzând exemplul celor mai mari, vor fi călăuziţi mai mult de principiul imitaţiei decât de repetarea continuă a preceptelor. Sora mai mare ar trebui să simtă că este o datorie creştină pentru ea de a-şi ajuta mama să ducă multele ei poveri obositoare. Sunt mai mult decât pierdute ceasurile petrecute în pat, dormind sau visând cu ochii deschişi la lucruri întunecate, în timp ce umerii unora din familie sunt aplecaţi pentru a duce sarcina grea şi obositoare.
33:30 Fiicele mai mari pot participa la educaţia membrilor mai tineri ai familiei. În această privinţă ai o ocazie excelentă, având înaintea ta frica de Domnul, bunătate şi sârguinţă pentru a-i învăţa pe cei mai puţin avansaţi decât tine. Poţi câştiga afecţiunea celor pe care încerci să-i ajuţi. Poţi avea aici una dintre cele mai bune şcoli în care să-ţi manifeşti virtuţile creştine. Tu nu iubeşti copiii. De fapt, tu nu iubeşti nimic din ceea ce reclamă un efort constant, serios şi perseverent. Nu iubeşti activitatea constantă. Iubeşti schimbarea şi varietatea şi cauţi fără încetare să găseşti ceva care îţi va aduce fericirea. Ai nevoie de autoeducaţie şi o poţi obţine mult mai bine acum decât oricând în viitor. În viaţa ta ai de făcut foarte multe schimbări şi Dumnezeu să te ajute să te apuci de
33:31 această lucrare fără întârziere. Numai cei curaţi, cei buni şi cei sfinţi vor rămâne cu Hristos când va veni în Împărăţia Sa.
33:32 Nu poţi căpăta cerul fără un efort serios, perseverent. Văzută în lumina cerului, viaţa ta de până acum a fost lipsită de scop şi aproape nefolositoare. Ai acum ocazia să răscumperi timpul şi să-ţi speli veşmântul caracterului în sângele Mielului. Dumnezeu te va ajuta dacă simţi nevoia ajutorului Său. Neprihănirea ta proprie nu are nici o valoare pentru Dumnezeu. Numai prin meritele lui Hristos vei fi biruitoare la sfârşit. Iar dacă vei putea fi printre cei care vor fi mântuiţi cu o mântuire veşnică, vei vedea cât de ieftin a costat cerul.