Printable ModeMărturii pentru comunitate vol.3, 29
|
29:1 Moise şi Aaron 29:2 Aaron a murit pe muntele Hor şi a fost îngropat. Moise, fratele lui Aaron, şi Eleazar, fiul său, l-au însoţit pe munte. Sarcina dureroasă de a-l dezbrăca pe fratele său Aaron de veşmintele preoţeşti şi de a-l îmbrăca pe Eleazar cu ele i-a revenit lui Moise, căci Dumnezeu spusese că Eleazar avea să-l urmeze pe Aaron în slujba preoţească. Moise şi Eleazar au fost martori la moartea lui Aaron; iar Moise l-a îngropat pe munte. Această scenă de pe muntele Hor face ca mintea noastră să fie purtată în urmă, la unele dintre cele mai frapante evenimente din viaţa lui Aaron. 29:3 Aaron era un om cu un suflet bun, Dumnezeu alegându-l să stea alături de Moise şi să vorbească pentru el; pe scurt, să fie gura lui Moise. Dumnezeu l-ar fi putut alege pe Aaron drept conducător, dar Acela care cunoaşte inimile şi înţelege caracterul ştia că Aaron era şovăitor şi îi lipsea curajul moral de a sta în apărarea dreptăţii în toate împrejurările, indiferent de consecinţe. Dorinţa lui Aaron de a se bucura de bunăvoinţa poporului l-a dus uneori să 29:4 comită mari păcate. El cedase adesea înaintea rugăminţilor lor şi, făcând aceasta, Îl dezonorase pe Dumnezeu. Aceeaşi lipsă de hotărâre de a lua poziţie pentru ceea ce este drept care s-a manifestat în familia lui a avut ca efect moartea celor doi fii ai săi. Aaron era remarcabil în privinţa pioşeniei şi calităţii de a fi folositor, însă neglijase să-şi disciplineze familia. În loc să se achite de sarcina de a pretinde respect şi evlavie din partea fiilor săi, el le-a îngăduit să-şi urmeze propriile înclinaţii. El nu i-a disciplinat în spiritul tăgăduirii de sine, ci a cedat în faţa dorinţelor lor. Ei nu au fost învăţaţi să respecte şi să se încline în faţa autorităţii părinteşti. Tatăl era adevăratul conducător al familiei sale atâta timp cât trăia. Autoritatea sa nu avea să înceteze nici chiar când copiii lui erau maturi şi aveau la rândul lor familii proprii. Însuşi Dumnezeu era monarhul naţiunii, iar El cerea supunere şi cinste din partea poporului. 29:5 Ordinea şi prosperitatea împărăţiei depindea de buna orânduială a bisericii. Iar prosperitatea, armonia şi ordinea bisericii depindeau de buna rânduială şi disciplina desăvârşită a familiilor. Dumnezeu pedepseşte necredincioşia părinţilor cărora le-a încredinţat datoria menţinerii principiilor conducerii părinteşti, care stau la baza disciplinei din biserică şi a prosperităţii naţiunii. Un singur copil nedisciplinat a stricat adesea pacea şi armonia unei biserici şi a incitat o naţiune la murmur şi răzvrătire. În modul cel mai solemn, Domnul a pretins de la copiii Săi datoria de a-i respecta şi a-i onora pe părinţii lor într-un mod plin de afecţiune. Şi, pe de altă parte, El le cere părinţilor să-şi educe copiii şi să-i înveţe cu sârguinţă neobosită în privinţa cerinţelor Legii Sale, instruindu-i în cunoaşterea şi frica de Dumnezeu. Aceste porunci pe care Dumnezeu le-a dat evreilor cu atât de multă solemnitate apasă cu tot atâta greutate asupra părinţilor creştini. Cei care neglijează lumina şi prevederile pe care le-a dat Dumnezeu în Cuvântul Său în ceea ce priveşte educarea copiilor lor şi conducerea familiilor lor după acestea vor avea de dat o socoteală înfricoşătoare. Neglijenţa criminală a lui Aaron de a pretinde respectul şi evlavia de la fiii lui a avut ca urmare moartea acestora. 29:6 Dumnezeu l-a pus deoparte pe Aaron, alegându-l pe el şi descendenţii săi de acelaşi sex, pentru slujba preoţiei. Fiii lui au slujit în rânduielile sfinte. Nadab şi Abihu nu au respectat porunca lui Dumnezeu de a aduce foc sacru în cădelniţele lor cu tămâia dinaintea Sa. Dumnezeu le interzisese sub ameninţarea pedepsei cu moartea să ofere foc obişnuit înaintea Sa, împreună cu tămâia. 29:7 Însă aici se vede rezultatul disciplinei inconsecvente. Întrucât aceşti fii ai lui Aaron nu fuseseră educaţi să respecte şi să se plece înaintea poruncilor tatălui lor, căci ei nesocoteau autoritatea părintească, nu şi-au dat seama de necesitatea de a respecta literal cerinţele formulate de Dumnezeu. Când şi-au satisfăcut pofta de vin şi când se aflau sub înrâurirea ameţitoare a acestuia, gândirea le-a fost întunecată şi n-au putut face diferenţa dintre sacru şi profan. Împotriva rânduielii exprese a lui Dumnezeu, ei L-au dezonorat închinând foc profan în locul focului sacru. Dumnezeu Şi-a revărsat mânia asupra lor; a ieşit foc de la faţa Sa şi i-a nimicit. 29:8 Aaron a suportat crâncena nenorocire cu răbdare şi cu umilă supunere. Întristarea şi agonia sfâşietoare i-au frânt sufletul. Era convins de faptul că îşi neglijase datoria. Era preot al Dumnezeului Prea Înalt, având însărcinarea de a face ispăşire pentru păcatele poporului. Era preot al familiei sale; cu toate acestea, fusese înclinat să treacă cu vederea nesăbuinţa copiilor săi. Îşi neglijase datoria de a-i învăţa şi a-i educa întru supunere, tăgăduire de sine şi respect faţă de autoritatea părintească. Prin sentimente de îngăduinţă deplasată, el nu a reuşit să le modeleze caracterele pentru un înalt respect faţă de lucrurile veşnice. Aaron nu a văzut, tot aşa cum nu văd mulţi părinţi creştini astăzi, că iubirea sa rău înţeleasă şi faptul că le-a îngăduit copiilor săi să păcătuiască îi pregăteau pe aceştia pentru întâmpinarea sigură a neplăcerii lui Dumnezeu şi pentru mânia care avea să se reverse asupră-le, nimicindu-i. În timp ce Aaron a neglijat să-şi exercite autoritatea, dreptatea lui Dumnezeu s-a abătut asupra lor. Aaron a trebuit să înveţe că dojana sa blândă, neînsoţită de exercitarea hotărâtă a restricţiilor părinteşti, şi iubirea nesocotită faţă de fiii săi însemnau de fapt cea mai mare cruzime. Dumnezeu a luat lucrarea de înfăptuire a dreptăţii în propriile Sale mâini şi i-a nimicit pe fiii lui Aaron. 29:9 Când Dumnezeu l-a chemat pe Moise să vină pe munte, mai erau şase zile până să fie primit în nor, în imediata prezenţă a lui Dumnezeu. Vârful muntelui era plin de strălucirea slavei lui Dumnezeu. Şi totuşi, chiar şi când copiii lui Israel aveau slava Sa înaintea propriilor lor ochi, necredinţa constituia pentru ei un lucru atât de firesc, încât au început să cârtească plini de nemulţumire, din pricina absenţei lui Moise. În timp ce slava lui Dumnezeu semnala sfânta Sa prezenţă, ei ar fi trebuit să se sfinţească, cercetându-şi îndeaproape inima, să se sfinţească prin umilinţă şi frică de Dumnezeu. Dumnezeu îi lăsase pe Aron şi pe Hur să ia locul lui Moise. În absenţa lui, poporul trebuia să-i asculte şi să se sfătuiască cu aceşti bărbaţi hotărâţi de Dumnezeu. 29:10 Aici se vede deficienţa sa ca fruntaş sau conducător al lui Israel. Poporul l-a împins să le facă dumnezei care să meargă înaintea lor pe drumul către Egipt. Aici a avut Aaron o ocazie de a-şi dovedi credincioşia şi încrederea neclintită în Dumnezeu şi de a înfrunta cu hotărâre propunerea poporului. Însă dorinţa lui firească de a fi pe placul poporului şi de a ceda înaintea lui l-a adus în situaţia de a sacrifica onoarea lui Dumnezeu. El le-a cerut să-şi aducă podoabele şi le-a făcut un viţel de aur, spunând înaintea poporului: "Aceştia să fie dumnezeii tăi, Israele, care te-au scos din ţara Egiptului." Şi el a făcut un altar acestui dumnezeu nesimţitor şi a vestit o sărbătoare pentru Domnul, ce urma să aibă loc în ziua următoare. Orice reţinere părea să fie îndepărtată de la popor. Ei au oferit arderi de tot viţelului de aur şi peste ei a pus stăpânire un spirit de uşurătate. Şi-au permis excese şi beţii ruşinoase; au mâncat, au băut şi s-au sculat să joace. 29:11 Trecuseră numai câteva săptămâni de când încheiaseră cu Dumnezeu un legământ solemn de a asculta de glasul Său. Ascultaseră la cuvintele Legii lui Dumnezeu, rostite cu o măreţie înfricoşătoare de pe muntele Sinai, în mijlocul tunetelor, fulgerelor şi cutremurelor de pământ. Ei auziseră declaraţia chiar de pe buzele lui Dumnezeu. "Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din Ţara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine. Să nu-ţi faci chip cioplit, 29:12 nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele." 29:13 Aaron şi, de asemenea, fiii lui fuseseră înălţaţi prin faptul că au fost chemaţi pe munte pentru a fi martori acolo ai slavei lui Dumnezeu. "Ei au văzut pe Dumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era un fel de lucrare de safir străveziu, întocmai ca cerul în curăţia lui." 29:14 Dumnezeu îi rânduise pe Nadab şi Abihu pentru cea mai sfântă lucrare, de aceea i-a onorat într-un mod minunat. Le-a pus înaintea ochilor priveliştea slavei Sale neasemuite, pentru ca scenele la care aveau să fie martori pe munte să le rămână întipărite în minte, să-i facă mult mai capabili să lucreze în slujba Sa şi să-I dea înaintea poporului acea cinstire şi respect pios care să-i ducă la o înţelegere mai clară a caracterului Său şi să trezească în ei supunerea şi consideraţia cuvenite pentru toate cerinţele Sale. 29:15 Înainte ca Moise să urce pe munte, lăsându-şi în urmă poporul, el le-a citit cuvintele legământului pe care Dumnezeu îl făcuse cu ei, şi ei au răspuns într-un glas: "Vom face tot ce a zis Domnul!" Cât de mare trebuie să fi fost păcatul lui Aaron, cât de grav înaintea lui Dumnezeu! 29:16 În timp ce Moise primea Legea lui Dumnezeu pe munte, Domnul l-a anunţat cu privire la păcatul Israelului celui răzvrătit şi i-a cerut să-i lase pentru ca El să-i poată nimici. Însă Moise s-a rugat înaintea lui Dumnezeu pentru popor. Deşi Moise era cel mai blând om care a trăit vreodată, totuşi, când au fost în joc interesele poporului peste care Dumnezeu îl rânduise conducător, el şi-a pierdut timiditatea firească şi, cu o străduinţă neobişnuită şi o îndrăzneală admirabilă, a intervenit pe lângă Dumnezeu pentru Israel. El nu voia să consimtă ca Dumnezeu să-Şi nimicească poporul, deşi Dumnezeu i-a promis lui Moise că, prin distrugerea lor, 29:17 îl va înălţa şi va ridica un popor mai bun decât Israel. 29:18 Moise a câştigat. Dumnezeu i-a satisfăcut rugămintea fierbinte de a nu-Şi nimici poporul. Moise a luat tablele legământului, Legea Celor Zece Porunci, şi a coborât de pe munte. Orgia zgomotoasă a copiilor lui Israel, aflată sub semnul beţiei, a ajuns la urechile lui cu mult înainte să ajungă la tabără. Când a văzut idolatria lor şi faptul că încălcaseră fără putinţă de tăgadă cuvintele legământului, a fost copleşit de durere şi indignare faţă de josnica lor idolatrie. Sentimentele de confuzie şi ruşine pentru ei puseseră stăpânire pe el şi aruncă acolo tablele, spărgându-le. Aşa cum ei rupseseră legământul lor cu Dumnezeu, Moise, spărgând tablele, le arătase că şi Dumnezeu rupsese legământul pe care-l făcuse cu ei. Tablele pe care era scrisă Legea lui Dumnezeu erau sparte. 29:19 Aaron, cu firea sa amabilă, atât de blândă şi atrăgătoare, a căutat să-l împace pe Moise, ca şi cum poporul nu făcuse cine ştie ce mare păcat, pentru care să fie atât de pornit. Moise a întrebat cu mânie: "Ce ţi-a făcut poporul acesta de ai adus asupra lui un păcat atât de mare?" Şi Aaron a spus: "Să nu se aprindă de mânie domnul meu! Tu singur ştii că poporul acesta este pornit la rău. Ei mi-au zis. 'Fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a făcut'. Eu le-am zis: 'Cine are aur, să-l scoată!' Şi mi l-au dat; l-am aruncat în foc şi din el a ieşit viţelul acesta." Aaron voia ca Moise să creadă că un miracol transformase podoabele lor de aur într-un viţel. Nu i-a spus lui Moise că el, împreună cu alţi meşteşugari, realizase acest chip. 29:20 Aaron gândea că Moise fusese prea neîngăduitor faţă de dorinţele poporului. El credea că, dacă Moise ar fi fost mai puţin hotărât şi, în răstimpuri, mai uşor de înduplecat, şi dacă ar fi făcut un compromis cu poporul şi le-ar fi satisfăcut dorinţele, ar fi avut mai puţine necazuri şi ar fi fost mai multă 29:21 pace şi armonie în tabăra lui Israel. De aceea încercase el această nouă politică. S-a lăsat în voia dispoziţiei sale fireşti, cedând la dorinţele poporului, pentru a evita neplăcerile şi a nu pierde bunăvoinţa lor, ca să prevină astfel o răzvrătire care, gândea el, avea să vină cu siguranţă, dacă nu ceda dorinţelor lor. Dacă însă Aaron ar fi luat poziţie fără să şovăie alături de Dumnezeu; dacă, la cererea poporului de a le face dumnezei care să meargă înaintea lor spre Egipt, s-ar fi opus cu indignarea şi oroarea pe care le presupunea propunerea lor; dacă le-ar fi amintit de spaima pe care o încercaseră înaintea Sinaiului, unde Dumnezeu rostise Legea Sa cu atâta slavă şi splendoare; dacă le-ar fi reamintit de legământul solemn pe care-l făcuseră cu Dumnezeu, de a se supune oricărui lucru pe care îl va porunci; dacă le-ar fi spus că nu va ceda, cu preţul vieţii sale, rugăminţilor lor, ar fi avut asupra poporului influenţa necesară prevenirii unei apostazii îngrozitoare. Însă când, în absenţa lui Moise, a fost necesară influenţa sa pentru a fi folosită în direcţia cea bună, când ar fi trebuit să stea tot atât de neînduplecat şi hotărât ca şi Moise, pentru a opri poporul să meargă pe calea păcatului, influenţa lui a fost exercitată într-o direcţie greşită. El era neputincios să-şi facă simţită influenţa în apărarea onoarei lui Dumnezeu în ce priveşte păzirea Legii Sale sfinte. În schimb, a avut o înrâurire puternică spre rău. El a poruncit, iar poporul s-a supus. 29:22 Când Aaron a făcut primul pas în direcţia greşită, spiritul care influenţase poporul a pus stăpânire asupra lui şi el a preluat conducerea, comandând ca un general, iar poporul s-a supus întocmai. Aici Aaron a aprobat fără crâcnire cele mai grave păcate, pentru că era mai puţin dificil decât să apere ceea ce este drept. Când s-a abătut de la integritatea sa morală, îndreptăţind poporul în păcatele lui, el a apărut inspirat cu o hotărâre, sinceritate şi un zel noi pentru el. Păru că timiditatea îl părăseşte brusc. Cu o râvnă pe care nu o manifestase niciodată, apărând onoarea lui Dumnezeu pentru dreptate, el luă uneltele pentru a lucra aurul în forma unui viţel. Porunci să se zidească un altar şi, cu o siguranţă vrednică de o cauză bună, 29:23 anunţă poporul că în ziua următoare avea să fie o sărbătoare pentru Domnul. Trâmbiţaşii au preluat cuvântul din gura lui Aaron şi au sunat vestea, de la o ceată la alta, în toată oştirea lui Israel. 29:24 Siguranţa liniştită pe care o avea Aaron pe calea greşită urmată de el a influenţat poporul mai mult decât ar fi făcut-o Moise, conducându-i pe calea cea bună şi reprimându-le răzvrătirea. Ce orbire spirituală îngrozitoare venise asupra lui Aaron, dacă a pus lumina în locul întunericului şi întunericul în locul luminii! Ce încumetare, ca el să vestească o sărbătoare pentru Domnul cu ocazia închinării lor idolatre înaintea unui chip de aur! Aici se vede puterea pe care o are Satana asupra minţilor care nu sunt pe deplin controlate de Duhul lui Dumnezeu. Satana îşi ridicase stindardul în mijlocul lui Israel, şi acesta era înălţat ca stindard al lui Dumnezeu. 29:25 "Aceştia", a zis Aaron fără ezitare sau ruşine, "să fie dumnezeii tăi care te-au scos din ţara Egiptului, o, Israele." Aaron i-a influenţat pe copiii lui Israel să meargă mai departe cu idolatria decât avuseseră ei în minte. Ei nu mai erau neliniştiţi de teama ca, pe munte, slava arzătoare asemenea unui foc dezlănţuit să nu-l fi mistuit pe conducătorul lor. Ei gândeau că aveau un general potrivit pentru ei şi erau gata să facă orice le-ar fi sugerat. Au adus jertfe dumnezeului lor de aur; au adus jertfe de mulţumire şi s-au dedat la plăceri, dezmăţ şi beţie. Erau atunci convinşi în mintea lor că avuseseră parte de atâtea necazuri în pustie nu pentru că greşiseră; problema, în definitiv, era cu conducătorul lor. Nu era omul potrivit. Era prea neînduplecat şi le punea neîncetat înainte păcatele, avertizându-i, mustrându-i şi ameninţându-i că aveau să-şi atragă asupră-le neplăcerea lui Dumnezeu. Venise o nouă stare de lucruri, fiind mulţumiţi de Aaron şi mulţumiţi de ei înşişi. Gândeau aşa: dacă ar fi fost şi Moise plăcut şi blând ca Aaron, ce pace şi armonie s-ar fi aşternut în tabăra lui Israel! Nu le păsa dacă Moise avea să mai coboare sau nu de pe munte. 29:26 Când Moise a văzut idolatria lui Israel, iar indignarea lui 29:27 a crescut într-atât, văzând modul ruşinos în care uitaseră de Dumnezeu, încât aruncase tablele de piatră şi le spărsese, Aaron a stat cu umilinţă deoparte, suportând acuzarea din partea lui Moise cu o răbdare lăudabilă. Oamenii erau încântaţi de spiritul atrăgător al lui Aaron şi erau dezgustaţi de asprimea lui Moise. Însă Dumnezeu nu vede lucrurile aşa cum le vede omul. El nu a condamnat ardoarea şi indignarea lui Moise faţă de josnica apostazie a lui Israel. 29:28 Atunci, adevăratul general ia atitudine în favoarea lui Dumnezeu. El a venit chiar din prezenţa Domnului, unde s-a rugat fierbinte ca El să-Şi întoarcă mânia de la poporul Său nelegiuit. Acum el are de făcut o altă lucrare, ca slujitor al lui Dumnezeu, aceea de a-I apăra onoarea înaintea poporului şi de a-i face pe oameni să vadă că păcatul este păcat şi dreptatea este dreptate. El are de făcut o lucrare pentru a risipi îngrozitoarea influenţă a lui Aaron. "Şi Moise s-a aşezat la uşa taberei şi a zis: 'Cine este pentru Domnul, să vină la mine!' Şi toţi fiii lui Levi s-au strâns la el. El le-a zis: 'Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Fiecare dintre voi să se încingă cu sabia; mergeţi şi străbateţi tabăra de la o poartă la alta, şi fiecare să omoare pe fratele, pe prietenul şi pe ruda sa.' Şi fiii lui Levi au făcut după porunca lui Moise; şi aproape trei mii de oameni au pierit în ziua aceea din popor. Moise a zis: 'Predaţi-vă azi în slujba Domnului, chiar cu jertfa fiului şi fratelui vostru, pentru ca binecuvântarea Lui să vină astăzi peste voi!'" 29:29 Aici Moise defineşte consacrarea veritabilă ca fiind ascultarea de Dumnezeu; a sta în apărarea a ceea ce este drept şi a arăta zel în împlinirea scopului lui Dumnezeu în cele mai neplăcute îndatoriri, arătând că cerinţele lui Dumnezeu sunt mai presus de pretenţiile prietenilor sau decât vieţile celor mai apropiate rude. Fiii lui Levi se consacraseră lui Dumnezeu pentru a împlini dreptatea Sa împotriva crimei şi păcatului. 29:30 Aaron şi Moise păcătuiseră amândoi când nu au dat slavă şi cinstire lui Dumnezeu la apele de la Meriba. Erau amândoi obosiţi şi provocaţi de plângerile neîncetate ale lui Israel şi 29:31 într-un moment în care Dumnezeu, milostiv, avea să-Şi arate slava înaintea poporului, pentru a le înmuia şi supune inimile şi a-i conduce la pocăinţă, Moise şi Aaron au pretins că puterea de a deschide stânca le aparţine. "Ascultaţi, răzvrătiţilor, vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?" Atunci a fost o ocazie de aur de a-L sfinţi pe Domnul în mijlocul lor, de a le arăta îndelunga răbdare a lui Dumnezeu şi mila Sa duioasă faţă de ei. Evreii murmurau împotriva lui Moise şi Aaron pentru că nu au putut găsi apă. Moise şi Aaron luaseră aceste vociferări ca pe o mare încercare şi dezonoare pentru ei înşişi, uitând că Dumnezeu era Acela pe care Îl jignea poporul. Dumnezeu era Acela împotriva căruia păcătuiau şi pe care Îl dezonorau, nu aceia care erau rânduiţi de Dumnezeu să-I împlinească scopurile. Ei Îl insultau pe cel mai bun Prieten al lor, punându-şi nenorocirile pe seama lui Moise şi Aaron; ei vociferau la adresa providenţei lui Dumnezeu. 29:32 Păcatul acestor nobili conducători era mare. Vieţile lor ar fi putut avea un sfârşit strălucit. Ei fuseseră mult înălţaţi şi onoraţi; cu toate acestea, Dumnezeu nu scuză păcatul în cei aflaţi în poziţii înalte, aşa cum nu-l scuză în cei ce ocupă poziţii mai umile. Mulţi creştini declaraţi îi privesc pe oamenii care nu mustră şi nu condamnă răul ca fiind bărbaţi evlavioşi şi creştini adevăraţi, în timp ce despre cei ce stau cu curaj în apărarea dreptăţii şi nu vor să-şi jefuiască integritatea morală, lăsându-se pradă influenţelor nesfinte, cred că le lipsesc pietatea şi spiritul creştinesc. 29:33 Cei care stau în apărarea onoarei lui Dumnezeu şi păstrează cu orice preţ puritatea adevărului vor avea tot felul de încercări, aşa cum a avut Mântuitorul nostru în pustia ispitei. Câtă vreme aceia care au dispoziţia de a ceda, care nu au curajul de a condamna răul, ci păstrează tăcerea atunci când este nevoie de influenţa lor pentru a sta sub orice presiuni în apărarea a ceea ce este drept, câtă vreme se comportă astfel, ei pot evita multe necazuri şi scăpa de multe încurcături, dar vor pierde şi o răsplată foarte bogată, dacă nu chiar propriile suflete. Cei care sunt în armonie cu Dumnezeu şi care, prin credinţa în El, primesc tăria de a se împotrivi răului şi de a sta în apărarea a ceea ce este drept vor avea întotdeauna conflicte severe şi vor fi nevoiţi adesea să rămână aproape singuri. Însă, în timp ce 29:34 fac din Dumnezeu singurul lor sprijin, vor avea parte de biruinţe preţioase. Harul Său va fi tăria lor. Simţul lor moral va fi clar şi pătrunzător, iar pute-rile lor morale vor putea face faţă influenţelor rele. Integritatea lor, ca şi a lui Moise, se va arăta într-un caracter de cea mai desăvârşită puritate. 29:35 Spiritul blând al lui Aaron şi dorinţa sa de a fi pe placul poporului l-au făcut orb faţă de păcatele lor şi monstruozitatea crimei pe care o aproba. Calea pe care o urmase, încurajând răul şi păcatul în Israel, i-a costat viaţa pe trei mii de oameni. În ce contrast se află calea lui Moise! După ce le arătase israeliţilor că nu pot glumi cu Dumnezeu şi scăpa nepedepsiţi; după ce le arătase neplăcerea îndreptăţită a lui Dumnezeu din cauza păcatelor lor, dând teribila poruncă a înjunghierii prietenilor sau rudelor care au rămas în apostazia lor; după lucrarea de împlinire a dreptăţii care să abată mânia lui Dumnezeu, indiferent de simţămintele de milă pe care le încercau faţă de prietenii şi rudele care s-au încăpăţânat să rămână mai departe în răzvrătirea lor, după toate acestea, Moise era gata pentru o altă lucrare. El a dovedit cine era adevăratul prieten al lui Dumnezeu şi al poporului. 29:36 "A doua zi, Moise a zis poporului: 'Aţi făcut un păcat foarte mare. Am să mă sui acum la Domnul; poate că voi face ispăşire pentru păcatul vostru.' Şi Moise s-a întors la Domnul şi a zis: 'Ah! poporul acesta a făcut un păcat mare, şi-au făcut un dumnezeu de aur. Iartă-le acum, dacă vrei, păcatul! Dacă nu, atunci, te rog, şterge-mă din cartea Ta pe care ai scris-o!' Şi Domnul a zis lui Moise: 'Pe cel care a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi şterge din cartea Mea. Du-te acum şi condu poporul unde ţi-am spus. Iată, Îngerul Meu va merge înaintea ta, dar, în ziua răzbunării Mele, îi voi pedepsi pentru păcatul lor.' Şi Domnul a lovit poporul pentru că făcuse viţelul făurit de Aaron." 29:37 Moise L-a implorat pe Dumnezeu, mijlocind pentru Israelul care păcătuise. El nu a încercat să micşoreze păcatul lor înaintea lui Dumnezeu; nu i-a scuzat în starea de păcat. A recunoscut direct că făcuseră 29:38 un mare păcat şi îşi făuriseră un dumnezeu de aur. Apoi el îşi pierde timiditatea, iar interesul Israelului se întrepătrunde atât de intim cu viaţa lui, încât vine cu îndrăzneală la Dumnezeu şi se roagă să-i ierte poporul. Dacă păcatul lor, imploră el, este atât de mare, încât Dumnezeu nu-i poate ierta, dacă numele lor trebuie şterse din cartea Sa, atunci Domnul să-i şteargă şi lui numele. Când Domnul Şi-a înnoit făgăduinţa făcută lui Moise, că Îngerul Său va merge înaintea lui, călăuzind poporul către ţara făgăduită, Moise a ştiut că cererea lui a fost ascultată. Însă Domnul l-a asigurat pe Moise că, dacă era provocat să pedepsească poporul pentru fărădelegile lor, cu siguranţă avea să-i pedepsească şi pentru acest păcat îngrozitor. Dacă ar fi fost însă ascultători de atunci înainte, le-ar fi şters din cartea Sa acest mare păcat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: