Printable ModeMărturii pentru comunitate vol.3, 23
|
23:1 Primejdii şi îndatoriri ale tinerilor 23:2 MĂRTURIE CĂTRE DOI TINERI 23:3 În decembrie trecut mi s-au arătat primejdiile şi ispitele tinerilor. Cei doi fii mai tineri ai tatălui O. au nevoie de convertire. Au nevoie să moară zilnic faţă de eu. Pavel spune: "Eu mor în fiecare zi." Aceasta este exact experienţa de care au nevoie aceşti tineri. Se află în primejdia de a trece cu vederea îndatoririle prezente şi de a neglija educaţia esenţială pentru viaţa practică. Ei privesc educaţia luată din cărţi ca fiind chestiunea cea mai importantă de care trebuie să se ocupe pentru a avea succes în viaţă. 23:4 Aceşti tineri au acasă îndatoriri pe care le trec cu vederea. Ei nu au învăţat să se ocupe de datorii şi să-şi asume răspunderile din cămin, răspunderi pe care nimeni altcineva nu trebuie să le poarte. Ei au o mamă credincioasă, practică, mamă care a purtat multe poveri pe care fiii săi nu ar fi trebuit s-o lase să le poarte. Făcând acest lucru, ei nu şi-au onorat mama. Nu au împărţit poverile cu tatăl, după cum era de datoria lor, şi au neglijat să-l 23:5 cinstească aşa cum ar fi trebuit s-o facă. Ei îşi urmează înclinaţiile mai degrabă decât datoria. Au mers pe calea egoismului în vieţile lor, evitând poverile şi truda, şi n-au reuşit să obţină o experienţă valoroasă, de care nu-şi pot permite să se lipsească dacă vor să aibă succes în viaţă. N-au simţit importanţa faptului de a fi credincioşi în lucrurile mici şi nici nu s-au simţit obligaţi faţă de părinţii lor să fie oneşti, conştiincioşi şi credincioşi în datoriile umile, neînsemnate ale vieţii, datorii care stau chiar înaintea lor pe cărarea pe care merg. Ei privesc deasupra ramurilor comune ale cunoaşterii, atât de necesare pentru viaţa practică. 23:6 Dacă aceşti tineri doresc să fie o binecuvântare în vreun loc anume, atunci acesta ar trebui să fie chiar în căminul lor. Dacă ei se lasă purtaţi de înclinaţiile lor în loc să se lase călăuziţi de hotărârile prevăzătoare ale unei raţiuni treze, ale unei judecăţi sănătoase şi conştiinţe luminate, nu pot fi o binecuvântare nici pentru societate, nici pentru familia tatălui lor, iar speranţele pe care şi le fac pentru lumea aceasta şi pentru cealaltă, mai bună, pot fi periclitate. Mulţi tineri îşi fac impresia că prima parte a vieţii lor nu este menită purtării unor griji, ci irosirii în distracţii frivole, glume, ranchiune şi îngăduinţe nesăbuite. În timp ce sunt în mijlocul nebuniei şi răsfăţului simţurilor, unii nu se mai gândesc la nimic altceva decât la mulţumirea de moment care decurge din acestea. Dorinţa pe care o au pentru amuzament şi iubirea lor pentru compania altora, pentru flecăreală şi râsete cresc dacă sunt îngăduite şi tinerii îşi pierd orice plăcere pentru realităţile responsabile ale vieţii, iar îndatoririle familiale li se par neinteresante. Nici un fel de schimbare nu le satisface mintea pe deplin şi devin agitaţi, capricioşi şi iritabili. Aceşti tineri ar trebui să simtă că este o datorie să-şi facă familia fericită şi voioasă. Ar trebui să aducă în locuinţa lor raze de soare, iar nu o umbră prin inutilele bombăneli şi nemulţumirea lor întunecată. 23:7 Aceşti tineri ar trebui să-şi amintească faptul că sunt răspunzători pentru toate privilegiile de care s-au bucurat; că vor da socoteală pentru modul în care au folosit timpul şi că vor răspunde foarte exact de felul în care şi-au pus în practică înzestrările. Ei pot întreba: "N-avem voie să ne bucurăm în vreun fel de amuzament sau recreare? Doar să muncim, să muncim, să muncim, fără nimic altceva?" Orice tip de amuzament în care se pot angaja, cerând în credinţă binecuvântarea lui 23:8 Dumnezeu asupra lui, nu va fi periculos. Însă orice amuzament care îi face incapabili de rugăciunea tainică, de închinare la altarul rugăciunii sau de participarea la adunările de rugăciune nu este sigur, ci, dimpotrivă, primejdios. O schimbare care să survină în urma unei munci fizice care a pus greu la încercare puterile trupului poate fi foarte utilă pentru un timp, pentru ca apoi să se poată iarăşi angaja în muncă, prestând cu mai mult succes efortul. Însă odihna totală se poate dovedi inutilă, ba chiar este posibil să nu fie urmată de cele mai bune rezultate, când este vorba de tăria fizică. Ei nu trebuie să-şi risipească preţioasele lor momente nici chiar atunci când sunt epuizaţi de un singur fel de muncă. Atunci pot să caute să facă ceva care să nu fie atât de obositor, dar care se va dovedi o binecuvântare pentru mama şi surorile lor. Uşurând grijile acestora, luând asupra lor poverile cele mai grele pe care sunt nevoite să le poarte, ei pot descoperi acel tip de amuzament care izvorăşte din principiu şi care le va oferi o fericire adevărată, iar timpul lor nu va mai fi petrecut cu nimicuri sau cu îngăduinţe egoiste. Timpul poate fi întotdeauna folosit spre avantajul lor, iar ei pot fi în mod constant împrospătaţi prin ceva variat şi în acelaşi timp răscumpărând timpul, astfel încât fiecare moment va da o bună mărturie oricui. 23:9 Voi v-aţi gândit că cel mai important lucru era să obţineţi o educaţie în ştiinţe. Nu este o virtute să fii neştiutor, iar cunoaşterea nu va opri neapărat creşterea creştină; însă, dacă o căutaţi din principiu, având înaintea voastră obiectivul potrivit şi simţindu-vă obligaţi faţă de Dumnezeu să vă folosiţi talentele pentru a face bine altora şi a răspândi slava Sa, cunoaşterea vă va ajuta să atingeţi acest scop; vă va ajuta să puneţi la lucru puterile pe care vi le-a dat Dumnezeu şi să le folosiţi în slujba Sa. 23:10 Dar, tinerilor, dacă dobândiţi cunoştinţe atât de multe şi totuşi nu le folosiţi într-un scop practic, obiectivul vostru nu este atins. Dacă, în timp ce obţineţi o educaţie, deveniţi atât de absorbiţi de studiile voastre, încât neglijaţi rugăciunea şi privilegiile religioase, devenind neatenţi şi indiferenţi faţă de bunăstarea sufletelor voastre, dacă încetaţi să mai învăţaţi la şcoala lui Hristos, vă vindeţi dreptul de întâi născuţi pentru un blid de linte. 23:11 Nu trebuie pierdut din ochi nici o clipă scopul pentru care vă faceţi o educaţie. Ar urma de aici ca voi să vă dezvoltaţi şi să vă dirijaţi în aşa fel înzestrările, încât să fiţi şi mai mult de folos şi să-i binecuvântaţi pe alţii în măsura în care vă permite destoinicia voastră. Dacă, prin obţinerea cunoştinţelor, vă sporiţi iubirea de sine şi înclinaţia de a vă eschiva să purtaţi răspunderi, vă este mai bine fără o educaţie. Dacă iubiţi şi idolatrizaţi cărţile, îngăduind ca acestea să se pună între voi şi datoriile voastre, astfel încât simţiţi o reţinere când trebuie să lăsaţi studiul şi cititul pentru a face o muncă de primă importanţă, o muncă pe care cineva trebuie să o facă, ar trebui să vă înfrângeţi dorinţa de a studia şi să cultivaţi dragostea de a face acele lucruri pentru care acum nu simţiţi nici un interes. Cel ce este credincios în lucrurile mici va fi credincios şi în lucrurile mari. 23:12 Trebuie să cultivaţi iubirea şi afecţiunea faţă de părinţii, fraţii şi surorile voastre. "Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare să dea întâietate altuia. În sârguinţă, fiţi fără preget. Fiţi plini de râvnă cu duhul. Slujiţi Domnului. Bucuraţi-vă în nădejde, fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune. Ajutaţi pe sfinţi, când sunt în nevoie. Fiţi primitori de oaspeţi." Tinerilor, nu vă puteţi permite să sacrificaţi interesele voastre veşnice pentru studii. Poate că profesorii voştri vă stimulează prin aplauze şi se poate să fiţi amăgiţi de sofismele lui Satana. S-ar putea să fiţi conduşi pas cu pas să căutaţi perfecţiunea şi să obţineţi aprobarea profesorilor voştri, însă cunoştinţele voastre despre viaţa divină şi religia practică, din experienţă, vor fi din ce în ce mai sărace. În faţa îngerilor înălţaţi, în faţa Creatorului universului, în faţa lui Hristos, Maiestatea cerului, numele voastre menţionate în rapoarte vor sta într-o lumină foarte proastă. Împotriva lor vor fi înregistrate păcate, greşeli, eşecuri, neglijenţe şi o asemenea ignoranţă în ce priveşte cunoaşterea spirituală, încât Tatăl, Fiul Său Isus, Apărătorul nostru şi îngerii slujitori ar fi ruşinaţi să vă primească în chip de copii ai lui Dumnezeu. 23:13 Participând la cursuri, sunteţi expuşi la o varietate de ispite, care nu v-ar ameninţa în familie, în casa tatălui vostru, sub supravegherea unor părinţi cu frică de Dumnezeu. Dacă acasă vă rugaţi de două sau trei ori 23:14 pe zi pentru har, ca să scăpaţi de stricăciunea care există în lume prin poftă, trebuie să vă rugaţi cu atât mai mult, mai serios şi constant când vă aflaţi la studii, expuşi ispitelor şi influenţelor rele care umplu şcolile în acest veac degenerat, întrucât mediul în care vă aflaţi este mult mai nefavorbil formării caracterului creştin. 23:15 Aceşti tineri nu au suficientă tărie creştină de caracter; aşa stau lucrurile în special cu A.O. El nu este aşezat, înrădăcinat şi statornicit în adevăr. S-a prins atât de slab de Dumnezeu, încât nu a primit tărie şi lumină de sus, ci a tot strâns întuneric în sufletul său. A auzit atât de mult vorbindu-se cu necredinţă şi a manifestat atât de puţin interes practic pentru adevăr, încât nu este pregătit să dea socoteală de nădejdea care este în el. Este instabil, ca o trestie care tremură în vânt. Are o inimă bună, dar iubeşte totuşi distracţiile, lenevia şi tovărăşia tinerilor săi prieteni. Şi-a îngăduit această înclinaţie, sacrificând interesul propriului său suflet. Frate al meu, este important să eviţi să intri prea mult în societatea tinerilor nereligioşi. Cultivarea minţii şi inimii tale, împreună cu datoriile practice ale vieţii reclamă ca o mare parte din timpul tău să fie petrecut în societatea celor care, prin conversaţie şi credinţă, îţi sporesc propria ta credinţă şi iubirea de adevăr. 23:16 Ai încercat să te eliberezi de restricţiile pe care le presupune credinţa în adevăr, însă nu ai îndrăznit să mergi prea departe în necredinţa ta. Prea adesea ai ales uşurătatea lumii şi societatea persoanelor în viaţa cărora nu există obiceiul de a medita, religia fiind exclusă, iar tu ai fost asociat şi în scopuri, şi în intenţii cu acea clasă de oameni care fac de ruşine adevărul. Nu eşti suficient de puternic în credinţă şi în scopurile propuse pentru a te afla într-o asemenea companie. Pentru a-ţi omorî timpul, te-ai complăcut într-un spirit de frivolitate, care ţi-a provocat un mare rău, slăbindu-ţi conştiinţa. Cauţi aprobarea altora. Dacă o dobândeşti într-un mod onorabil, nu este un păcat atât de mare; însă te afli în pericolul de a-i amăgi pe unii şi pe tine însuţi; ai nevoie să te controlezi în acest punct şi să ai grijă să meriţi toate încuviinţările 23:17 pe care le primeşti. Dacă eşti aprobat pentru principiile tale solide şi valoare morală, atunci e câştigul tău. Dacă însă eşti linguşit, curtat şi flatat pentru că poţi ţine discursuri strălucite şi poţi face remarci potrivite, pentru că eşti plin de viaţă, şi nu pentru valoarea ta intelectuală şi morală, vei fi considerat de către cei evlavioşi şi înţelepţi drept un obiect al milei mai degrabă decât al invidiei. Ar trebui să te păzeşti de linguşeală. Oricine este îndeajuns de nesăbuit să te laude nu-ţi poate fi un adevărat prieten. Prietenii tăi adevăraţi te vor avertiza, îndemna fierbinte, atenţiona şi îţi vor mustra greşelile. 23:18 Ţi-ai expus mintea unei necredinţe întunecate. Închide-ţi mintea acum în teama de Dumnezeu. Caută dovezile, stâlpii credinţei noastre, şi prinde-te de ele cu putere. Ai nevoie de această încredere în adevărul prezent, căci acesta se va dovedi o ancoră pentru tine. Va da caracterului tău energia, eficienţa şi acea nobilă demnitate care va impune respect. Încurajează obiceiurile sârguinţei. Ai mari lacune aici. Atât tu, cât şi fratele tău aveţi idei strălucite de obţinere a succesului, dar amintiţi-vă că singura voastră nădejde este în Dumnezeu. S-ar putea ca uneori perspectivele să vi se pară ademenitoare, dar anticipările care vă ridică deasupra datoriilor familiale simple şi umile şi deasupra îndatoririlor religioase se vor dovedi o catastrofă. Voi, dragii mei prieteni mai tineri, trebuie să vă smeriţi inimile înaintea lui Dumnezeu şi să obţineţi o bogată şi valoroasă experienţă în viaţa de creştin, continuând pe calea cunoaşterii Domnului şi binecuvântându-i pe alţii printr-o viaţă zilnică de o curăţenie desăvârşită, de integritate nobilă şi de perfecţiune în îndeplinirea datoriei de creştin şi a celei legate de viaţa practică. Ai datorii de împlinit în cămin; ai de dus responsabilităţi de care încă nu te-ai atins. 23:19 Veţi culege ceea ce veţi semăna. Aceşti tineri seamănă acum sămânţa. Fiecare faptă din vieţile lor, fiecare cuvânt rostit reprezintă o sămânţă pentru bine sau rău. Recolta va fi după tipul seminţei folosite. Dacă îşi vor îngădui pasiuni nechibzuite, lascive, stricate sau vor ceda satisfacerii apetitului sau înclinaţiei inimilor lor nesfinţite, dacă vor nutri mândria sau principiile greşite şi vor îndrăgi obiceiurile necredincioşiei sau desfrânării, 23:20 vor culege o recoltă îndestulătoare de remuşcări, ruşine şi disperare. 23:21 Îngeri ai lui Dumnezeu caută să-i aducă pe aceşti tineri acolo unde să strige cu sinceritate către Domnul: "Tu să fii călăuza tinereţii mele." Îngerii îi invită şi caută să-i păzească de capcanele lui Satana. Cerul poate fi al lor, dacă vor căuta să-l obţină. O cunună de slavă nemuritoare va fi a lor, dacă vor da totul pentru cer. 23:22 Pastori care se îngrijesc doar de ei înşişi 23:23 Frate F., influenţa ta nu a fost de natură să onoreze cauza adevărului prezent. Dacă ai fi fost sfinţit de adevărul pe care-l predici altora, ai fi fost de zece ori mai folositor cauzei lui Dumnezeu decât ai fost până acum. Te-ai bizuit atât de mult pe stârnirea senzaţiei, încât fără acest lucru nu ai decât puţin curaj. Aceste stări de mare agitaţie şi provocare a interesului prin senzaţional constituie tăria, slava şi succesul tău ca lucrător; acestea însă nu sunt plăcute înaintea lui Dumnezeu. Străduinţele tale în această direcţie sunt rareori ceea ce te amăgeşti singur că sunt. 23:24 O cercetare atentă descoperă faptul că nu sunt de adunat decât câţiva snopi în urma acestor întâlniri extrem de palpitante. Şi cu toate acestea, din experienţa întreagă a trecutului nu ai învăţat că trebuie să-ţi schimbi modul de lucru. Ai fost încet când a fost vorba să înveţi cum să-ţi organizezi viitoarele lucrări în aşa fel, încât să eviţi greşelile din trecut. Motivul acestui lucru a fost că, asemenea alcoolicului, iubeşti stimulentul acestor întâlniri de senzaţie; tânjeşti după ele tot aşa cum tânjeşte beţivul după un pahar de tărie, care să-i sporească puterile secătuite. Aceste dezbateri care stârnesc agitaţie sunt luate drept zel pentru Dumnezeu şi iubire de adevăr. Aproape că n-ai avut deloc parte de Duhul lui Dumnezeu care să sprijine eforturile tale. Dacă L-ai avea pe Dumnezeu cu tine în toate mişcările pe care le faci şi dacă ai simţi o povară pentru suflete, dacă ai avea înţelepciunea să foloseşti cu iscusinţă aceste ocazii incitante pentru a îndrepta cu hotărâre suflete către Împărăţia lui Hristos, ai putea vedea roadele muncii tale, iar Dumnezeu ar fi slăvit. Sufletul tău ar trebui să 23:25 strălucească de spiritul adevărului pe care-l prezinţi altora. După ce ai lucrat pentru a convinge sufletele de cerinţele pe care le are Legea lui Dumnezeu faţă de ele, învăţându-le pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Hristos, lucrarea ta este abia la început. Prea adesea te sustragi de la desăvârşirea lucrării şi laşi ca alţii să ridice o povară grea, aceea de a termina lucrarea pe care tu ar fi trebuit s-o termini. Spui că nu eşti apt să finalizezi lucrarea. Atunci, cu cât mai repede devii apt să porţi poverile unui păstor, sau pastor, al turmei, cu atât mai bine. 23:26 Ca păstor adevărat, ar trebui să te disciplinezi să lucrezi cu mintea oamenilor şi să dai porţia de hrană la timpul cuvenit fiecărui membru al turmei lui Dumnezeu. Ar trebui să ai grijă şi să studiezi, pentru a avea o rezervă de subiecte practice, pe care le-ai cercetat şi pe care le poţi aborda şi prezenta poporului în spiritul unei maniere simple şi însoţite de putere, la timpul şi în locul potrivit, după cum este nevoie. N-ai fost bine pregătit cu subiecte din cuvântul inspirat în ce priveşte toate faptele bune. Când turma a avut nevoie de hrană spirituală, ai prezentat în mod frecvent vreunul din subiectele de dispută, care era la fel de potrivit pentru ocazia respectivă ca şi un discurs privitor la politica de stat. Dacă ţi-ai propune şi ţi-ai educa mintea să cunoşti subiectele pe care ţi le-a furnizat din belşug Cuvântul lui Dumnezeu, ai putea zidi cauza lui Dumnezeu hrănind turma cu alimente potrivite şi care i-ar da sănătate şi tărie spirituală. 23:27 Mai ai încă de deprins lucrarea unui adevărat păstor. Când vei înţelege aceasta, cauza şi lucrarea lui Dumnezeu vor apăsa asupra ta cu o asemenea greutate, încât nu vei mai avea chef să râzi şi să glumeşti şi să te prinzi în discuţii uşuratice. Un pastor al lui Hristos care duce o povară corespunzătoare a lucrării şi este pătruns de un simţământ înalt al caracterului nobil şi al sfinţeniei misiunii sale nu va fi înclinat să fie uşuratic şi neatent cu mieii turmei. 23:28 Un păstor adevărat va fi interesat de tot ceea ce se leagă de bunăstarea turmei, de hrănirea, călăuzirea şi apărarea ei. 23:29 Se va comporta cu multă înţelepciune şi va manifesta o consideraţie duioasă faţă de toţi, fiind amabil şi dovedind simpatie pentru fiecare, mai ales pentru cei ispitiţi, năpăstuiţi şi disperaţi. În loc să tratezi aceste categorii cu compasiunea cerută de fiecare dintre aceste cazuri deosebite şi de neputinţele lor, tu, fratele meu, ai nesocotit această clasă, în timp ce, în general, i-ai împins pe alţii să îi mângâie. "După cum nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi." "Adevărat, adevărat vă spun, robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis." "S-a dezbrăcat pe Sine Însuşi şi a luat chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor." "Noi, care suntem tari, suntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi, şi să nu ne plăcem nouă înşine. Fiecare din noi să placă aproapelui în ce este bine, în vederea zidirii altora. Căci şi Hristos nu Şi-a plăcut Lui Însuşi; ci, după cum este scris: 'Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut peste Mine.'" 23:30 Nu este lucrarea unui slujitor al Evangheliei aceea de a domni peste moştenirea lui Dumnezeu, ci, cu smerenie a minţii, cu blândeţe şi îndelungă răbdare, să roage fierbinte, să mustre şi să dojenească, cu toată îngăduinţa şi învăţătura. Ce relaţie va fi între versetele de mai sus şi viaţa ta de până acum? Ai cultivat o dispoziţie egoistă aproape toată viaţa. Te-ai căsătorit cu o femeie care are o voinţă neclintită, încăpăţânată. Dispoziţia ei firească era profund egoistă. Eraţi amândoi iubitori de sine şi faptul că v-aţi unit interesele nu a ajutat în cazul nici unuia dintre voi, ci a mărit primejdia pentru amândoi. Nici unul dintre voi nu era caracterizat prin conştiinciozitate şi nici unul nu avea înaintea sa teama de Dumnezeu într-o înaltă măsură. Iubirea şi îngăduinţa de sine, acestea au fost principiile care v-au stăpânit. Amândoi aţi fost atât de puţin consacraţi lui Dumnezeu, încât nu aţi putut fi de folos unul altuia. Aţi vrut fiecare să vă faceţi poftele; amândoi aţi vrut să fiţi linguşiţi, ridicaţi în slăvi şi slujiţi. 23:31 Domnul a văzut primejdiile în care vă aflaţi şi v-a trimis iarăşi şi iarăşi avertizări prin Mărturii, pentru a şti că interesele voastre veşnice sunt în pericol, dacă nu biruiţi iubirea de sine şi 23:32 nu faceţi ca voinţa voastră să fie una cu voinţa lui Dumnezeu. Dacă ai fi luat aminte la mustrările şi avertizările venite de la Domnul, dacă te-ai fi întors cu totul din calea ta, făcând o schimbare totală, soţia ta nu s-ar afla acum în capcana vrăjmaşului, lăsată de Dumnezeu să creadă puternicele amăgiri ale lui Satana. Dacă ai fi urmat lumina pe care a dat-o Dumnezeu, ai fi acum un lucrător puternic şi eficient în cauza lui Dumnezeu, apt să împlineşti de zece ori mai mult decât ai acum competenţa să faci. Ai devenit slab pentru că nu ai îndrăgit lumina. N-ai fost capabil să deosebeşti glasul adevăratului Păstor de cel al unui străin decât în puţine ocazii. Neglijenţa ta de a umbla în lumină a adus întuneric asupra ta, iar conştiinţa, adesea încălcată, este amorţită. 23:33 Soţia ta nu a vrut şi nu a urmat lumina pe care Domnul, în îndurarea Sa, i-a trimis-o. Ea a dispreţuit mustrarea şi a închis ea însăşi uşa prin care vocea Domnului se făcea auzită, dându-i sfaturi şi avertizând-o. Satana a fost mulţumit şi nimic nu l-a oprit de la a-i câştiga încrederea şi, prin amăgirile lui plăcute, măgulitoare, de a o duce în robie după placul lui. 23:34 Domnul ţi-a trimis o mărturie că soţia ta ţi-a fost o piedică în toate lucrările tale şi că nu ar trebui s-o laşi să te însoţească, dacă nu ai dovada cea mai clară că este o femeie convertită, transformată prin înnoirea minţii ei. Apoi ai simţit că aveai un motiv să ceri o casă; ai folosit această mărturie ca scuză şi ai lucrat în consecinţă, deşi nu aveai nevoie de propria ta casă. Soţia ta avea de împlinit îndatoriri faţă de părinţii ei, îndatoriri pe care le-a neglijat toată viaţa. Dacă ar fi acceptat să se achite cu bucurie de aceste îndatoriri îndelung neglijate, n-ar fi acum lăsată în robia lui Satana, pentru a-i împlini voia şi a-şi corupe inima şi sufletul în slujba lui. 23:35 Nevoia de a avea un cămin era închipuită, ca multe alte presupuse nevoi ale tale. Ai obţinut casa pe care egoismul tău a dorit-o şi ţi-ai putut lăsa soţia într-un loc confortabil. Însă Dumnezeu pregătea o ultimă probă pentru ea. Suferinţa mamei sale era de aşa natură, încât să-i stârnească mila în inimă, dacă n-ar fi fost atât de uscată şi împietrită de egoism. Însă această providenţă a lui Dumnezeu n-a reuşit să trezească 23:36 iubirea filială pentru mama ei suferindă. Nu avea deloc griji gospodăreşti care să-i stea în cale, nici copii care să aibă nevoie de iubirea şi atenţia sa, care era îndreptată către ea însăşi, sărmana. 23:37 Povara de griji pe care trebuia s-o ducă tatăl ei era prea mare pentru vârsta şi puterile sale, fiind secătuit de suferinţe acute. Şi atunci, sigur că, dacă fiica avea o umbră de compasiune în inima ei, n-ar fi putut să nu simtă, să nu i se trezească sentimentul datoriei de a prelua din poverile surorii sale şi ale cumnatului său. Însă ea a arătat cum nici n-ar fi putut mai bine, prin indiferenţa şi evitarea tuturor grijilor şi poverilor, că inima ei era aproape tot atât de nesimţitoare ca o stâncă. 23:38 Să stea însă în apropiere de părinţii săi şi, cu toate acestea, să fie atât de indiferentă, aceasta ar fi dat-o de gol. I-a spus soţului ei cum stau lucrurile. Fratele R. a fost la fel de egoist ca soţia sa şi a trimis urgent vorbă ca ea să vină la el. Cum au privit îngerii lui Dumnezeu această faptă, îngeri sensibili, milostivi, iubitori, îngeri slujitori? Fiica a lăsat ca străinii să se ocupe de acele lucrări delicate pe care ar fi trebuit să le împartă voioasă cu sora ei împovărată. Îngerii au privit cu uluire şi durere această scenă şi au plecat de la femeia aceea egoistă. Îngerii cei răi le-au luat locul şi ea a devenit prizoniera lui Satana, pentru a asculta de voia lui. Ea a fost un mediu al lui Satana şi s-a dovedit astfel o mare piedică pentru soţul ei; eforturile lui au fost nesemnificative. 23:39 Cauza lui Dumnezeu ar fi fost mai prosperă în__, dacă nu ar fi existat acel ultim efort; căci lucrarea nu a fost terminată. S-a stimulat un interes, dar a fost lăsat să se stingă în aşa fel, încât nu va mai putea fi vreodată suscitat. Frate R., te rog să compari versetele citate mai înainte referitoare la lucrarea şi slujirea lui Hristos cu linia de conduită pe care ai arătat-o prin lucrările tale, ca slujitor al Evangheliei, însă în special în privinţa exemplului pe care l-am menţionat, în care datoria era prea evidentă pentru a mai lăsa loc vreunei greşeli, afară doar dacă afecţiunea şi conştiinţa nu au rămas paralizate, printr-o lungă şi neîncetată idolatrizare a eului. 23:40 Pentru că ţi-ai părăsit părinţii în suferinţă atunci când aveau nevoie de ajutor, biserica a fost obligată să preia această povară şi să vegheze asupra mădularelor suferinde ale trupului lui Hristos. Prin această neglijare lipsită de inimă, aţi provocat încruntarea lui Dumnezeu în ce vă priveşte. Dumnezeu nu trece cu uşurinţă peste astfel de lucruri. Ele sunt înregistrate de către îngeri. Dumnezeu nu poate binecuvânta pe cei ce merg complet împotriva datoriei care a fost aşa de clar specificată în Cuvântul Său, datoria copiilor faţă de părinţii lor. Copiii care nu se simt mai obligaţi faţă de părinţii lor pământeşti decât ai dovedit-o tu, ci pot evita cu atâta uşurinţă responsabilitatea pe care o au, nu vor manifesta respectul cuvenit faţă de Tatăl lor ceresc; nu vor arăta apreciere sau respect faţă de pretenţiile pe care le are Dumnezeu de la ei. Dacă nu-şi respectă, ci îşi dezonorează părinţii pământeşti, nu-şi vor respecta şi iubi Creatorul. Neglijându-şi părinţii, soţia ta a încălcat cel de-al cincilea precept al Decalogului: "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău". Aceasta este prima poruncă însoţită de o făgăduinţă. Cei care nu-şi respectă părinţii, ci îi dezonorează, să nu se aştepte că vor primi binecuvântarea lui Dumnezeu. Părinţii noştri au cerinţe în ce ne priveşte la care nu putem renunţa şi nici privi cu uşurinţă. Însă copiii care nu au fost educaţi şi supravegheaţi în copilărie şi cărora li s-a îngăduit să devină persoane preocupate doar de ele însele, căutându-şi cu egoism propriul bine şi evitând poverile, devin lipsiţi de inimă şi nu respectă cerinţele părinţilor, care au vegheat asupra lor în copilărie. 23:41 Frate R., şi tu ai fost egoist în privinţa acestor lucruri şi cu mari lipsuri la capitolul datorie. Ai pretins atenţie şi grijă, dar nu le-ai oferit la rândul tău. Ai fost egoist şi pretenţios şi adesea neînţelegător, dând ocazia ca soţia ta să fie încercată. Amândoi aţi fost neconsacraţi şi uluitor de egoişti. Abia ai făcut ceva sacrificii de dragul adevărului. Şi tu, şi soţia ta aţi evitat poverile şi v-aţi plasat într-o poziţie în care să vi se slujească, mai degrabă decât să încercaţi să fiţi o cât mai mică povară cu putinţă. 23:42 Pastorii lui Hristos ar trebui să simtă că au o datorie care îi obligă, 23:43 dacă primesc ospitalitatea fraţilor sau prietenilor lor, de a lăsa o binecuvântare asupra acelei familii, căutând să-i încurajeze şi să-i întărească membrii. Ei nu ar trebui să neglijeze îndatoririle de pastor atunci când vizitează din casă în casă. Ar trebui să se împrietenească cu fiecare membru al familiei, ca să poată înţelege starea spirituală a tuturor şi să diversifice maniera lor de lucru pentru a fi de ajutor în cazul fiecăruia. Când un pastor care duce lumii mesajul solemn de avertizare se bucură de bunăvoinţa ospitalieră a prietenilor şi fraţilor şi neglijează îndatoririle de păstor al turmei, fiind neatent în exemplul şi comportamentul său, antrenându-se în conversaţii frivole cu cei tineri, râzând şi glumind şi spunând anecdote pentru a stârni râsul, este nevrednic de poziţia de slujitor al Evangheliei şi are nevoie să fie convertit înainte să i se dea în grijă oile şi mieii. Servii care sunt neglijenţi în ce priveşte îndatoririle ce îi revin unui pastor credincios dau dovadă că nu sunt sfinţiţi prin adevărurile pe care le prezintă altora şi nu ar trebui admişi ca lucrători în via Domnului, până când nu au simţământul înalt al sfinţeniei lucrării unui pastor al lui Hristos. 23:44 Când nu au decât de participat la întâlniri de seară, există suficient timp care poate fi întrebuinţat cu mult folos, făcând vizite din casă în casă şi întâlnindu-se cu oamenii pe terenul lor. Iar dacă pastorii lui Hristos deţin virtuţile Duhului, dacă imită marele Model, vor găsi acces la inimi şi vor câştiga suflete la Hristos. Unii pastori care duc ultima solie de har sunt prea distanţi. Ei nu se folosesc de ocaziile pe care le au pentru a câştiga încrederea celor necredincioşi printr-un comportament exemplar, prin interesul lor lipsit de egoism pentru binele altora, prin bunătatea, îndelunga răbdare, umilinţa minţii şi politeţea lor respectuoasă. Aceste roade ale Duhului vor exercita o mult mai mare influenţă decât predicarea de la amvon fără eforturi individuale în familii. Dar predicarea către popor a adevărurilor pregnante şi verificate, precum şi străduinţele individuale corespunzătoare din casă în casă, pentru sprijinirea eforturilor făcute la amvon, vor mări mult influenţa spre bine, iar sufletele vor fi convertite la adevăr. 23:45 Unii dintre pastorii noştri privesc responsabilităţile cu prea multă uşurinţă, evitând grijile şi poverile individuale; din acest motiv, ei nu simt acea nevoie de ajutor din partea lui Dumnezeu, pe care ar simţi-o dacă ar ridica poverile pe care lucrarea lui Dumnezeu şi credinţa noastră pretind ca ei să le ridice. Când în lucrarea Sa trebuie purtate greutăţi şi când cei ce le poartă sunt aduşi în strâmtorări, vor simţi nevoia de a trăi aproape de Dumnezeu, pentru a putea avea siguranţa de a-i încredinţa Lui căile lor şi a pretinde cu credinţă acel ajutor pe care numai El poate să-l dea. Vor obţine atunci zilnic o experienţă în credinţă şi încredere, experienţă de cea mai mare valoare pentru slujitorii Evangheliei. Lucrarea lor este mai solemnă şi mai sfântă decât îşi dau seama în general pastorii. Ei ar trebui să poarte cu sine o influenţă sfinţitoare. Dumnezeu pretinde ca aceia care se ocupă de lucruri sacre să fie bărbaţi care să aibă sentimente pline de zel pentru cauza Sa. Povara lucrării lor ar trebui să fie salvarea sufletelor. Frate R., tu nu ai simţit ceea ce descrie profetul Ioel: "Preoţii, slujitorii Domnului, să plângă între tindă şi altar, şi să zică: 'Doamne, îndură-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moştenirea Ta'". "Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie. Cel ce umblă plângând, când aruncă sămânţa, se întoarce cu veselie, când îşi strânge snopii." 23:46 Frate R., mi s-a arătat în ce contrast mare faţă de cerinţele din Cuvântul lui Dumnezeu s-a prezentat modul tău de lucru. Ai fost neatent în privinţa cuvintelor şi comportamentului. Oile au avut sarcina de a îngriji de păstor, de a-l face atent, de a-l mustra, de a-i da sfaturi şi de a deplânge calea cutezătoare a păstorului lor, care, acceptând slujba, mărturiseşte că este purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu. Cu toate acestea, el se îngrijeşte cu mult mai mult de propria-i persoană decât de bietele oi. Nu ai simţit o povară pentru ca păcătoşii să poată fi convertiţi. Dacă ai fi făcut aceasta, ai fi semănat sămânţa care s-ar fi înălţat după multe zile şi ar fi adus roadă spre slava lui Dumnezeu. Când nu mai ai de lucru lângă gura sobei, conversând şi rugându-te împreună cu familiile, ar trebui să dai atunci dovadă de sârguinţă, 23:47 să faci economie de timp şi să te autoeduci să porţi răspunderi printr-o muncă folositoare. 23:48 V-aţi fi putut scuti, tu şi soţia ta, de multe neplăceri şi aţi fi fost mai fericiţi, mai voioşi dacă aţi fi căutat mai puţin confortul personal şi aţi fi combinat studiul cu munca fizică. Muşchii voştri au fost făcuţi pentru a fi folosiţi, nu pentru a sta inactivi. Dumnezeu le-a dat lui Adam şi Evei tot ce era necesar pentru acoperirea nevoilor acestora; Tatăl lor ceresc ştia că ei aveau nevoie de lucru pentru a-şi păstra fericirea. Dacă tu, frate R., ţi-ai pune la lucru muşchii, muncind cu mâinile în fiecare zi un timp anume, combinând studiul cu munca, mintea ţi-ar fi mai echilibrată, gândurile tale ar fi mai curate şi mai înalte, iar somnul ţi-ar fi mai liniştit şi mai sănătos. Mintea ţi-ar fi mai puţin confuză şi amorţită din pricina unui creier congestionat. Gândurile tale despre adevărul sacru ar fi mai limpezi, iar tăria ta morală, mai viguroasă. şie nu-ţi place munca; dar este spre binele tău să faci zilnic mai mult exerciţiu fizic; căci acesta va face ca sângele leneş să fie stimulat la o activitate sănătoasă şi te va ajuta să treci peste nemulţumiri şi nedesăvârşiri. 23:49 Nu ar trebui să neglijezi studiul plin de sârguinţă, dar ar trebui să te rogi ca Dumnezeu să-ţi dea lumină, să deschidă priceperii tale comorile Cuvântului Său, ca să fii bine pregătit pentru orice lucrare bună. Nu te vei afla niciodată într-o situaţie în care să nu fie nevoie continuu să te rogi cu seriozitate pentru a birui nedesăvârşiri vechi. Vei avea nevoie continuu să fii păzit de a avea înaintea ochilor propria persoană. Ţi-ai făcut un obicei din a te scoate mult în evidenţă, vorbind despre dificultăţile familiale şi sănătatea ta precară. Pe scurt, persoana ta a fost tema discuţiilor tale, punându-se între tine şi Mântuitorul tău. Ar trebui să uiţi eul şi să te ascunzi în spatele lui Isus. Lasă ca scumpul Mântuitor să fie preamărit şi pierde din priviri eul. Când îţi vezi şi îţi simţi slăbiciunea, observi că nu există nimic în tine vrednic de a fi luat în consideraţie. Oamenii nu numai că au fost obosiţi, ci chiar dezgustaţi de introducerile pe care le faci înainte de a-ţi prezenta 23:50 subiectul. De fiecare dată când vorbeşti poporului şi menţionezi încercările familiei tale, scazi în ochii lor şi provoci suspiciuni că nu ai fi în regulă. 23:51 Ai exemplul pastorilor care şi-au înălţat propria persoană şi au râvnit laudele din partea poporului. Au fost adulaţi şi răsfăţaţi, până când au devenit înfumuraţi şi independenţi şi, încrezându-se în propria lor înţelepciune, au căzut de la credinţă. Ei gândeau că sunt atât de populari, încât să-şi poată permite aproape orice cale, păstrându-şi popularitatea chiar şi în acest caz. În aceasta a constat şi încumetarea ta. Când comportamentul unui slujitor al lui Hristos dă limbilor clevetitoare fapte reale ca subiecte de discuţie şi moralitatea lui se află sub un mare semn de întrebare, el nu ar trebui să numească aceasta invidie sau calomnie. Ar trebui să fii prudent, să nu încurajezi, din obişnuinţă, o linie de gândire prin care îţi formezi alte obiceiuri, care se vor dovedi propria-ţi ruină. Ia aminte la cei de a căror cale ar trebui să fii dezgustat şi apoi abţine-te să faci primul pas în direcţia în care au mers ei. 23:52 Ai fost independent şi atât de orbit şi înşelat de Satana, încât nu ai putut să-ţi dai seama de slăbiciunile şi multele tale greşeli. "Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, stăpânirea de sine. Împotriva unor astfel de lucruri nu este lege. Dar cei care sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea păcătoasă cu patimile şi cu poftele ei. Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul. Să nu umblăm după o slavă deşartă, provocându-ne unii pe alţii, invidiindu-ne unii pe alţii". 23:53 Mi s-au înfăţişat câmpurile de lucru. Oraşele, mari şi mici, şi satele de pretutindeni ar trebui să audă solia de avertizare; căci toţi vor fi încercaţi şi verificaţi prin solia adevărului prezent. O mare lucrare trebuie făcută, însă lucrătorii care intră în aceste câmpuri trebuie să fie bărbaţi cu judecată sănătoasă, care ştiu cum să se poarte cu mintea oamenilor. Ei ar trebui să fie bărbaţi cu răbdare, blândeţe, politeţe, care au înaintea ochilor teama de Dumnezeu. 23:54 Câştigi adesea încrederea poporului; dacă însă, printr-un comportament sau o acţiune nesăbuită, prin severitate sau printr-un spirit tiranic, pierzi încrederea, va rezulta mai mult rău pentru cauza lui Dumnezeu decât dacă nu s-ar fi făcut nici un efort. 23:55 Cauza lui Dumnezeu a fost mult prejudiciată de către pastorii care au acţionat din impuls. Unii sunt uşor de stârnit şi adesea se enervează; dacă sunt jigniţi, se răzbună. Acesta este chiar lucrul pentru care Satana exaltă când îi amăgeşte să-l facă. Vrăjmaşii adevărului triumfă văzând această slăbiciune la un slujitor al lui Hristos; căci lucrul acesta este o ruşine pentru cauza adevărului prezent. Cei care dau pe faţă această slăbiciune de caracter nu reprezintă corect adevărul sau persoana unui adevărat slujitor al credinţei noastre. Compromiterea unui slujitor aruncă un val de neîncredere asupra tuturor celorlalţi şi face ca lucrările celor ce-l urmează să fie extrem de dificile. 23:56 Frate R., când porneşti pentru a te angaja în lucru într-un câmp nou, îţi place nespus să te ocupi de aspectul polemic, pentru că ţi-ai educat mintea pentru acest tip de lucrare. Însă eforturile tale n-au constituit nici a zecea parte din valoarea pe care ar fi avut-o dacă te-ai fi calificat printr-o experienţă practică să ţii înaintea poporului cuvântări referitoare la subiecte practice. Ai nevoie să devii învăţăcel în şcoala lui Hristos, pentru a putea experimenta evlavia practică. Când ai puterea mântuitoare a adevărului în propriul tău suflet, nu poţi să nu hrăneşti turma lui Dumnezeu cu aceleaşi adevăruri practice care ţi-au umplut inima de bucurie în Dumnezeu. Ceea ce este doctrinar şi ceea ce este practic trebuie combinat, pentru ca inima să fie impresionată de importanţa faptului de a ceda la cerinţele adevărului, după ce a survenit înţelegerea prin greutatea evidenţei faptelor. Servii lui Hristos ar trebui să imite exemplul Stăpânului lor prin maniera lor de lucru. Ei ar trebui să ţină neîncetat înaintea poporului, în modul în care să fie cel mai bine înţeleşi, necesitatea evlaviei practice; şi ar trebui să-i facă să vadă, aşa cum a procedat şi Mântuitorul în învăţăturile Sale, necesitatea principiului religios şi a neprihănirii în viaţa de fiecare zi. Poporul nu este hrănit de către pastorii din bisericile populare, iar sufletele flămânzesc din lipsă de hrană, care să dea şi să întreţină viaţa spirituală. 23:57 Viaţa ta nu s-a aflat sub semnul smereniei minţii şi purtării cu blândeţe. Îl iubeşti pe Dumnezeu cu vorba, nu în faptă şi în adevăr. Prea uşor te consideri jignit. Pastorii ar trebui să simtă influenţa adevărului mai întâi asupra 23:58 propriilor inimi şi în vieţile lor, şi abia apoi eforturile lor de la amvon vor fi întărite prin exemplul pe care-l dau în afara acestuia. Pastorii au nevoie ei înşişi să fie transformaţi şi sfinţiţi înainte ca Dumnezeu să poată ajuta într-un mod deosebit eforturile lor. 23:59 Ai lăsat să-ţi scape ocazia de aur de a strânge o recoltă de suflete, pentru că lui Dumnezeu I-a fost cu neputinţă să Se alăture eforturilor tale; căci inima ta nu a fost corectă cu El. Spiritul tău nu a fost curat înaintea Aceluia care este întruparea curăţeniei şi sfinţeniei. Dacă păstrezi nelegiuirea în inima ta, Domnul nu-ţi va asculta rugăciunea. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu gelos. El cunoaşte gândurile, imaginaţia şi planurile inimii. Tu te-ai luat după propria-ţi judecată şi ai eşuat deplorabil atunci când ai fi putut avea succes. Este prea mult în joc în privinţa acestor eforturi pentru a înfăptui lucrarea cu neglijenţă sau cu nepăsare. Sufletele sunt puse la probă în ce priveşte adevărul important şi veşnic, iar ceea ce ai putea spune sau face va influenţa hotărârea pe care o vor lua, fie pentru adevăr, fie împotriva lui. Când ar fi trebuit să vii cu umilinţă înaintea lui Dumnezeu, rugându-L fierbinte să Se alăture eforturilor tale, simţind greutatea cauzei şi valoarea sufletelor, tu ai ales societatea domnişoarelor, fără a ţine cont de lucrarea sacră a lui Dumnezeu şi de slujba ta de serv al Evangheliei lui Hristos. Stăteai între cei vii şi cei morţi; cu toate acestea, te-ai angajat în discuţii uşuratice, în glume şi râs. 23:60 Cum ar putea îngerii slujitori să fie împrejurul tău, răspândind lumină asupra ta şi întărindu-te? Când ar trebui să cauţi căi şi mijloace pentru a lumina mintea celor greşiţi şi aflaţi în întuneric, te ocupi de plăcerile tale şi eşti prea egoist ca să te angajezi într-o lucrare pentru care nu ai nici înclinaţie, nici iubire. Dacă poziţia noastră este criticată de aceia care fac cercetări, tu nu ai aproape deloc răbdare cu ei. Le dai adesea un răspuns scurt, sever, de parcă n-ar fi deloc treaba lor să cerceteze totul îndeaproape, ci ar trebui să primească tot ceea ce se prezintă ca adevăr, fără să mai cerceteze şi ei. În lucrările pe care le-ai făcut ca pastor, ai întors multe suflete de la adevăr prin maniera în care le-ai tratat. Nu eşti întotdeauna nerăbdător 23:61 şi inabordabil; când ai chef, îţi iei răgazul de a răspunde la întrebări cu seninătate; adeseori eşti însă nepoliticos, sever, supărăcios şi iritabil ca un copil. 23:62 O placă de aur şi o manta babiloniană ascunse au adus tulburare întregii tabere a lui Israel. Încruntarea lui Dumnezeu a fost adusă asupra întregului popor din pricina păcatului unui singur om. Mii de oameni au pierit pe câmpul de bătălie pentru că Dumnezeu nu a vrut să binecuvânteze şi să păzească un popor în mijlocul căruia se afla doar şi un singur păcătos, unul care încălcase cuvântul Său. Acest păcătos nu se afla într-o slujbă sfântă; cu toate acestea, un Dumnezeu gelos nu Se putea alătura în luptă oştirii lui Israel în timp ce aceste păcate ascunse se aflau în tabără. 23:63 Cu toate că înaintea noastră se află avertizarea apostolului de a ne "feri de orice se pare rău", unele persoane se încăpăţânează să urmeze o cale nedemnă de nişte creştini. Dumnezeu pretinde celor ce fac parte din poporul Lui să fie sfinţi, să stea departe de lucrările întunericului, să aibă o inimă şi o viaţă curate şi să fie neîntinaţi de lume. Copiii lui Dumnezeu, prin credinţa în Hristos, sunt poporul Său ales; şi când stau pe tărâmul sfânt al adevărului biblic, ei vor fi despărţiţi de tovărăşia cu lucrările neroditoare ale întunericului. 23:64 Frate R., ai stat chiar în calea lucrării lui Dumnezeu şi ai adus mare întuneric şi dezonoare asupra cauzei Sale. Ai fost orbit de către Satana; ai lucrat pentru a căpăta compasiunea şi ai obţinut-o. Dacă ai fi stat în lumină, ai fi realizat că puterea lui Satana este la lucru pentru a te amăgi şi distruge. Copiii lui Dumnezeu nu mănâncă şi nu beau pentru a-şi satisface pofta, ci pentru a-şi întreţine viaţa şi a-şi păstra tăria, ca să facă voia Stăpânului lor. Ei se îmbracă pentru a fi sănătoşi, nu pentru etalare ostentativă sau pentru a ţine pasul cu moda cea schimbătoare. Ceea ce pofteşte ochiul şi ceea ce este orgoliu în viaţă este alungat din principiu din garderobele şi casele lor. Ei acţionează dintr-o sinceritate izvorâtă de la Dumnezeu, iar conversaţia lor este înălţată şi cerească. 23:65 Dumnezeu este foarte milostiv, căci El înţelege slăbiciunile şi 23:66 ispitele noastre; iar când venim la El cu inimile zdrobite şi sufletele cuprinse de pocăinţă, El acceptă penitenţa noastră şi făgăduieşte că, dacă ne vom prinde de tăria Sa pentru a face pace cu El, vom face cu adevărat pace cu El. Ah, ce recunoştinţă, ce bucurie ar trebui să simţim pentru faptul că Dumnezeu este milostiv! 23:67 Nu te-ai încrezut în tăria lui Dumnezeu. Te-ai ocupat de propria-ţi persoană şi tot aşa ai făcut din tine însuţi tema de meditaţie şi conversaţie. Încercările tale au fost exagerate în ochii tăi şi ai altora, iar mintea ta a fost întoarsă de la adevăr, de la Modelul pe care ni se cere să-L copiem, la neputinciosul frate R. 23:68 Ar fi trebuit să simţi valoarea sufletelor când nu eşti la amvon şi să cauţi ocazii de a prezenta fiecărui om adevărul; dar nu ai simţit responsabilitatea care îi revine unui slujitor al Evangheliei. Isus şi neprihănirea Sa nu au fost temele pe care le-ai prezentat şi au fost pierdute multe ocazii care, dacă ar fi fost folosite, ar fi făcut ca mai mult de douăzeci de suflete să se hotărască să predea totul pentru Hristos şi adevăr. Însă această povară nu ai vrut s-o ridici. Lucrarea pastorală presupune o cruce, iar tu n-ai vrut să te angajezi în aşa ceva. 23:69 Am văzut îngeri ai lui Dumnezeu privind impresiile pe care le laşi şi roadele pe care le aduci în afara întâlnirilor, influenţa generală pe care o ai asupra credincioşilor şi necredincioşilor. I-am văzut pe aceşti îngeri acoperindu-şi feţele cu tristeţe şi părăsindu-te cu mare părere de rău. Adesea te angajai în chestiuni minore, iar când trebuia să faci eforturi care reclamau întreaga ta energie, o gândire limpede şi rugăciune fierbinte, îţi urmai propriile plăceri şi înclinaţii, încrezându-te în tăria şi înţelepciunea ta pentru a-i înfrunta nu numai pe oameni, ci şi puterile şi stăpânirile, pe Satana şi îngerii lui. Aceasta a însemnat că ai făcut cu neglijenţă lucrarea lui Dumnezeu, punând în pericol cauza Lui, a adevărului şi mântuirea sufletelor. 23:70 Înainte de a ţi se încredinţa lucrarea lui Dumnezeu, trebuie să aibă loc o schimbare totală în tine. Trebuie să-ţi priveşti viaţa ca pe o realitate solemnă, nu ca pe un vis în care huzureşti. Asemenea unui străjer pe zidurile Sionului, eşti răspunzător pentru sufletele 23:71 poporului. Ar trebui să te statorniceşti în Dumnezeu. Acţionezi fără o cuvenită deliberare, din impuls, mai degrabă decât din principiu. Nu ai simţit necesitatea imperioasă de a-ţi educa mintea şi nici de a răstigni în tine însuţi omul cel vechi, o dată cu afecţiunile şi poftele lui. Ai nevoie să fii echilibrat prin greutatea Duhului Sfânt şi ca toate mişcările tale să fie conduse de El. Acum eşti nesigur în tot ce întreprinzi. Faci şi desfaci, zideşti şi apoi surpi; stârneşti un anumit interes, iar apoi, din lipsă de consacrare şi înţelepciune divină, îl sufoci. Nu ai fost întărit, format şi statornicit. Nu ai avut decât puţină credinţă; nu ai dus o viaţă de rugăciune. Ai nevoie atât de mult să-ţi legi viaţa de Dumnezeu, căci atunci nu vei mai semăna în firea pământească pentru a culege stricăciunea la sfârşit. 23:72 Renghiurile, glumele şi conversaţia lumească aparţin lumii. Creştinii care au pacea lui Dumnezeu în inimi vor fi voioşi şi fericiţi fără a-şi îngădui o purtare frivolă. În timp ce veghează în rugăciune, ei vor avea o seninătate şi o pace care îi va înălţa deasupra a tot ceea ce nu este de trebuinţă. Taina evlaviei, deschisă înaintea minţii servului lui Hristos, îl va înălţa pe acesta deasupra tuturor distracţiilor pământeşti şi senzuale. El va fi părtaş la natura divină, eliberat de stricăciunea care există în lume prin poftă. Calea de comunicare deschisă între Dumnezeu şi sufletul său îl va face roditor în ce priveşte cunoaşterea voinţei lui Dumnezeu şi va deschide înaintea lui comorile subiectelor practice pe care le poate prezenta poporului, subiecte care nu vor stârni manifestări uşuratice şi nu vor schiţa nici măcar un zâmbet, ci vor aduce solemnitate în minte, vor atinge inima şi vor înălţa sensibilitatea morală până la nivelul cerinţelor sacre pe care le are Dumnezeu asupra sentimentelor şi vieţii. Cei care lucrează în cuvânt şi învăţătură ar trebui să fie bărbaţi ai lui Dumnezeu, cu o inimă şi o viaţă curate. 23:73 Te afli în primejdia cea mai mare de a aduce ruşine asupra cauzei lui Dumnezeu. Satana îţi cunoaşte slăbiciunea. Îngerii lui îi înştiinţează de punctele tale slabe pe cei care sunt amăgiţi de minunile sale mincinoase şi el te pune deja în numărul acestora. Satana tresaltă când te face să mergi pe o cale neînţeleaptă, pentru că intri pe terenul lui şi îi dai 23:74 un avantaj asupra ta. El ştie prea bine că indiscreţia bărbaţilor care sunt adepţi ai Legii lui Dumnezeu va întoarce suflete de la adevăr. Nu ai luat asupra sufletului tău povara lucrării, muncind cu grijă şi dăruire în particular pentru a influenţa în mod favorabil oamenii în ce priveşte adevărul. Prea adesea devii nerăbdător, iritabil, copilăros şi îţi faci duşmani prin felul tău de-a fi repezit. Dacă nu te stăpâneşti, vei face ca unele suflete să capete prejudecăţi împotriva adevărului. Dacă nu vei fi un bărbat preschimbat şi nu vei aplica în viaţa ta principiile adevărurilor sacre pe care le prezinţi de la amvon, eforturile tale nu vor aduce decât rezultate slabe. 23:75 Asupra ta apasă o mare responsabilitate. Este de datoria străjerului să fie mereu la postul său, veghind asupra sufletelor ca unul care trebuie să dea socoteală. Dacă mintea ta se abate de la marea lucrare şi se umple cu gânduri nesfinte; dacă planurile şi proiectele egoiste îţi răpesc somnul şi, în consecinţă, îţi slăbesc puterile mintale şi fizice, păcătuieşti împotriva propriului tău suflet şi împotriva lui Dumnezeu. Discernământul îţi este bolnav, iar lucrurile sacre sunt puse pe acelaşi plan cu cele profane. Dumnezeu este dezonorat, cauza Lui batjocorită şi buna lucrare pe care ai fi putut-o împlini, dacă ţi-ai fi pus toată încrederea în Dumnezeu, este stricată. Dacă ţi-ai fi păstrat vigoarea pentru a-ţi pune tăria creierului şi a întregii tale fiinţe, fără rezerve, în importanta lucrare a lui Dumnezeu, ai fi împlinit o lucrare mult mai mare şi ar fi fost mult mai bine făcută. 23:76 Eforturile depuse în munca ta au fost defectuoase. Un şef de echipă îşi pune oamenii să-i facă o lucrare foarte frumoasă şi valoroasă, care reclamă studiu şi multă gândire atentă. Acceptând să facă lucrarea, ei ştiu că pentru a duce sarcina la bun sfârşit este nevoie ca toate facultăţile lor să fie aduse în cea mai bună condiţie, pentru a veni în sprijinul celor mai susţinute străduinţe ale lor. Însă un membru din echipă este robul unui apetit stricat. Îi place băutura alcoolică tare. Zi după zi, el îşi satisface pofta pe care o are pentru acest stimulent; sub influenţa stimulentului, creierul lui este întunecat, nervii sunt slăbiţi, iar mâinile sale nesigure. El îşi continuă munca zi după zi şi aproape că distruge lucrarea 23:77 ce i-a fost încredinţată. Acel om plăteşte penalizări cu propriul salariu şi provoacă celui ce l-a angajat daune aproape ireparabile. Prin necredincioşia sa, pierde încrederea maistrului său şi a colegilor de lucru. I s-a încredinţat o mare responsabilitate; şi, acceptând această încredere, el a recunoscut că are competenţa de a face lucrarea după instrucţiunile date de patronul său. Însă, din pricina iubirii de sine, el şi-a îngăduit pofta şi a riscat consecinţele. 23:78 Cazul tău, frate R., este asemănător cu acesta. Însă răspunderea pe care o are un slujitor al lui Hristos, aceea de a avertiza lumea cu privire la o judecată viitoare, are o importanţă cu atât mai mare faţă de cea a simplului muncitor de care am vorbit, cu cât sunt mai importante lucrurile veşnice faţă de cele vremelnice. Dacă slujitorul Evangheliei cedează mai degrabă înclinaţiilor sale decât să se lase călăuzit de spiritul datoriei, dacă manifestă îngăduinţă faţă de propriile slăbiciuni cu preţul tăriei spirituale şi, ca rezultat, acţionează cu nesăbuinţă, suflete se vor ridica la judecată ca să-l condamne pentru necredincioşia sa. Sângele sufletelor se va găsi pe veşmintele lui. Poate că pastorului neconsacrat i se pare un lucru minor acela de a fi capricios, impulsiv şi chiar neconsacrat; de a zidi şi apoi de a surpa; de a deprima şi descuraja chiar sufletele care au fost convertite prin adevărul pe care l-a prezentat. Este un lucru trist acela de a pierde tocmai încrederea acelora pe care s-a străduit să-i salveze. Însă rezultatul unei căi neînţelepte pe care a urmat-o pastorul nu va fi pe deplin înţeles, până când pastorul nu va vedea aşa cum vede Dumnezeu. 23:79 _____________ |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: