21:70 În loc ca fraţii noştri predicatori să lucreze printre comunităţi, Dumnezeu intenţionează să ne răspândim în lumea întreagă, iar lucrarea noastră misionară să se extindă în oricât de multe teritorii am putea ocupa în mod avantajos, mergând în toate direcţiile, pentru a înălţa noi adunări. Ar trebui să imprimăm mereu în mintea noilor discipoli importanţa misiunii noastre. Când oameni capabili sunt convertiţi la adevăr, nu ar trebui să pretindă lucrători care să le ţină în viaţă credinţa ofilită, ci ar trebui ca acestor bărbaţi să li se imprime necesitatea de a lucra în vie. Atâta vreme cât comunităţile se bizuie pe lucrători din alte părţi să le întărească şi să le încurajeze în credinţă, ele nu vor deveni puternice în sine. Ar trebui să fie instruite că tăria lor va creşte direct proporţional cu eforturile lor personale. Cu cât este urmat mai îndeaproape planul nou-testamentar în lucrarea misionară, cu atât vor avea un succes mai mare eforturile depuse. Ar trebui să lucrăm aşa cum a făcut-o Învăţătorul nostru divin, semănând seminţele adevărului cu grijă, frământare şi tăgăduire de sine. Ar trebui să avem gândul care era în Hristos, dacă nu vrem să obosim în facerea de bine. Viaţa Sa a fost o jertfă necurmată pentru binele altora. Trebuie să urmăm exemplul Său. Trebuie să semănăm sămânţa adevărului şi să ne punem încrederea în Dumnezeu pentru aducerea acesteia la viaţă. Sămânţa preţioasă ar putea rămâne în adormire câtva timp, până când harul lui Dumnezeu va putea convinge inima, apoi sămânţa să fie trezită la viaţă, să se înalţe şi să aducă roadă pentru slava lui Dumnezeu. În această mare lucrare este nevoie de misionari care să lucreze fără egoism, cu devotament şi perseverenţă, ca împreună lucrători cu Hristos şi îngerii noştri cereşti, pentru salvarea semenilor lor.