13:24 Mi s-a arătat că timpul de probă al unora din vecinătatea __ avea să se încheie curând şi că era important ca lucrarea lor să sfârşească prin a fi aprobată de Dumnezeu, pentru ca, după aranjamentele finale, să poate auzi acel "bine" din partea Stăpânului. Mi s-a arătat, de asemenea, inconsecvenţa celor care mărturisesc credinţa în adevăr şi nu susţin cauza lui Dumnezeu cu mijloacele lor, pentru a le putea lăsa copiilor. Mulţi taţi şi mame sunt săraci în mijlocul abundenţei. Ei îşi îngrădesc într-o anumită măsură propriile satisfacţii şi îşi refuză adesea acele lucruri care sunt necesare pentru a se bucura de viaţă şi de sănătate, aceasta în timp ce au la dispoziţie mijloace din belşug. Ei simt că nu au dreptul, ca să spunem aşa, de a-şi însuşi mijloacele materiale pentru propria lor bunăstare sau în scopuri caritabile. Ei au un singur obiectiv înaintea lor, şi anume de a face economie de bunuri, pe care să le lase copiilor. Această idee este atât de pătrunzătoare, atât de intim întreţesută cu toate acţiunile lor, încât copiii se obişnuiesc să aştepte cu nerăbdare timpul în care toate aceste bunuri vor fi ale lor. Ei depind de ele, iar această perspectivă are o influenţă importantă, dar nefavorabilă asupra caracterelor lor. Unii devin risipitori, alţii devin egoişti şi avari, iar alţii chiar leneşi şi nepăsători. Mulţi nu cultivă obiceiul de a face economie; ei nu caută să fie independenţi. Nu au o ţintă şi dovedesc o labilitate a caracterului. Impresiile primite în copilărie şi tinereţe sunt ţesute în structura caracterului şi devin principii de acţiune în viaţa matură.