11:41 Dacă, după ce unul a făcut tot ce-a crezut că este mai bine, după judecata sa, un altul crede că poate vedea unde ar fi putut aduce îmbunătăţiri în acea chestiune, ar trebui, cu blândeţe şi răbdare, să ofere fratelui său binefacerile aduse prin raţionamentul său, dar nu ar trebui să-l critice sau să pună la îndoială buna credinţă a scopului acestuia, aşa cum nu ar dori el însuşi să fie suspectat sau criticat pe nedrept. Dacă fratele, care are pe inimă cauza lui Dumnezeu, vede că, în eforturile sale serioase de a lucra, a comis o greşeală, va simţi că este depăşit de situaţie; atunci, el va avea înclinaţia de a manifesta rezerve faţă de sine însuşi şi de a-şi pierde încrederea în propria sa judecată. Nimic nu-i va slăbi într-o asemenea măsură curajul şi bărbăţia sa în Dumnezeu decât faptul de a-şi da seama de greşelile făcute în lucrarea pe care Dumnezeu