Printable ModeMărturii pentru comunitate vol.3, 11
|
11:1 Mândria şi gândurile deşarte 11:2 Dragi copii P. şi Q.: Sunteţi amăgiţi în ceea că vă priveşte. Voi nu sunteţi creştini. Ca să fiţi adevăraţi creştini, trebuie să fiţi asemenea lui Hristos. Sunteţi departe de ţintă în această privinţă; dar sper că nu vă veţi amăgi până când va fi prea târziu să vă mai formaţi caractere pentru cer. 11:3 Exemplul vostru nu a fost bun. Nu aţi ajuns până în punctul de a vă supune cuvintelor lui Hristos: "Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze". Aici sunt lecţii pe care nu le-aţi învăţat. Lepădarea de sine nu a constituit o parte din educaţia voastră. Aţi neglijat să studiaţi cuvintele vieţii. "Cercetaţi Scripturile", a spus Învăţătorul ceresc. El a ştiut că acest lucru le era tuturor necesar pentru a deveni adevăraţi urmaşi ai lui Hristos. Vă place să citiţi cărţi de ficţiune, dar nu găsiţi interesant Cuvântul lui Dumnezeu. Ar trebui să vă restrângeţi lecturile la Cuvântul lui Dumnezeu 11:4 şi la cărţile care au un caracter spiritual şi folositor. Făcând astfel, veţi închide o uşă înaintea ispitei şi veţi fi binecuvântaţi. 11:5 Dacă aţi fi tras foloase de pe urma luminii care a fost dată în Battle Creek, aţi fi mult mai înaintaţi în viaţa divină de cum sunteţi acum. Amândoi sunteţi frivoli şi mândri. Voi nu aţi avut simţământul că trebuie să daţi socoteală de isprăvnicia voastră. Sunteţi răspunzători înaintea lui Dumnezeu pentru toate privilegiile voastre şi pentru toate mijloacele materiale care trec prin mâinile voastre. Aţi căutat propriile plăceri şi satisfacţii egoiste cu preţul sacrificării conştiinţei şi aprobării lui Dumnezeu. Voi nu vă purtaţi ca nişte slujitori ai lui Hristos, răspunzători faţă de Mântuitorul care v-a cumpărat cu propriul Său sânge preţios. "Nu ştiţi că, dacă vă daţi robi cuiva, ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire? Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de dreptarul învăţăturii pe care aţi primit-o. Şi prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi de sub păcat, v-aţi făcut robi ai neprihănirii". 11:6 Sunteţi, după mărturisirea voastră, slujitori ai lui Hristos. Deci, vă veţi supune Lui neîntârziat şi de bunăvoie? Vă veţi întreba voi cu seriozitate cum să-I fiţi plăcuţi Celui ce v-a chemat să fiţi soldaţi ai crucii lui Hristos? Veţi ridica fiecare crucea şi vă veţi mândri cu ea? La aceste întrebări, daţi răspunsurile înaintea lui Dumnezeu. Toate faptele voastre, oricât de tainice aţi putea crede că au fost, sunt cunoscute de Tatăl vostru ceresc. Nimic nu este ascuns, nimic nu este acoperit. Toate faptele şi motivaţiile care stau la baza împlinirii lor sunt deschise înaintea privirilor Sale. El cunoaşte pe deplin cuvintele şi gândurile voastre. Voi aveţi datoria de a vă controla gândurile. Va trebui să duceţi un război împotriva unei imaginaţii deşarte. Aţi putea gândi că nu este nici un păcat să lăsaţi ca gândurile voastre să alerge fără nici o cenzură, aşa cum în mod firesc o şi fac. Dar nu este aşa. Sunteţi răspunzători faţă de Dumnezeu pentru că v-aţi îngăduit gânduri deşarte; căci din închipuiri deşarte se ajunge la comiterea păcatelor, la înfăptuirea directă a acelor lucruri cu care s-a ocupat mintea. Stăpâniţi-vă gândurile şi va fi atunci mult mai uşor să vă controlaţi 11:7 acţiunile. Este nevoie ca gândurile voastre să fie sfinţite. Pavel le scria corintenilor: "Noi răsturnăm raţionamentele şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu; şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos". Când veţi ajunge în starea aceasta, lucrarea de consacrare va fi mai bine înţeleasă de amândoi. Gândurile voastre vor fi curate, caste şi înălţate; acţiunile voastre vor fi pure şi fără păcat. Trupurile voastre vor fi păstrate în sfinţenie şi cinste, ca să le puteţi aduce "ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească". Vi se cere tăgăduire de sine atât în lucrurile mici, cât şi în cele mari. Ar trebui să vă predaţi în întregime lui Dumnezeu; nu sunteţi aprobaţi de El în starea în care vă aflaţi acum. 11:8 Aţi avut o influenţă nesfinţită asupra tinerilor din__ . Iubirea voastră de etalare duce la o cheltuire greşită a mijloacelor voastre băneşti. Nu vă daţi seama ce pretenţii are Domnul asupra voastră. Nu v-aţi familiarizat cu rezultatele minunate ale tăgăduirii de sine. Roadele ei sunt sacre. Să vă slujiţi propriile persoane şi să vă faceţi gusturile, aceasta a fost prioritatea vieţilor voastre. Să vă cheltuiţi mijloacele pentru a vă satisface mândria, aceasta v-a fost practica favorită. O, cu cât mai bine ar fi fost pentru voi să vă fi înfrânat dorinţele şi să fi făcut nişte sacrificii pentru adevărul lui Dumnezeu, iar prin această tăgăduire a poftei ochiului, a poftei carnale şi a mândriei vieţii să fi avut ceva de pus în vistieria lui Dumnezeu! În loc să cumpăraţi lucruri de nimic, puneţi-vă puţinul în banca Cerului, pentru ca, la venirea Stăpânului, să aveţi şi capital, şi dobânzi. 11:9 Aţi studiat, fiecare dintre voi, cât de mult aţi putea face pentru a-L onora pe pământ pe Răscumpărătorul vostru? O, nu! Aţi găsit plăcerea să vă daţi vouă înşivă cinstire şi să primiţi cinstire de la alţii; însă a cerceta cum să vă faceţi plăcuţi lui Dumnezeu nu, aceasta nu a constituit povara vieţilor voastre. Religia curată în mod desăvârşit, cu principiile ei puternice, s-ar dovedi asemenea unei ancore pentru voi. Pentru a răspunde la marile întrebări ale vieţii, voi trebuie să evitaţi exemplul acelora care caută propria plăcere şi amuzament şi care nu au înaintea ochilor frica de Dumnezeu. Iar Dumnezeu a luat 11:10 măsuri generoase în ceea ce vă priveşte. El a stabilit ca în cazul în care vă veţi supune condiţiilor prevăzute în Cuvântul Său şi vă veţi despărţi de lume, să puteţi primi de la El tărie pentru a înfrânge orice influenţă înjositoare şi să dezvoltaţi ceea ce este nobil, bun şi înălţător. Hristos va fi în voi "un izvor care ţâşneşte în viaţa veşnică". Voinţa, intelectul şi fiecare emoţie, când se află sub stăpânirea religiei, au o putere transformatoare. 11:11 "Fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva, să faceţi totul spre slava lui Dumnezeu." Iată un principiu care stă la temelia fiecărei fapte, fiecărui gând şi motivaţii: consacrarea întregii fiinţe, atât din punct de vedere fizic, cât şi intelectual, punerea ei sub controlul Duhului lui Dumnezeu. Voinţa şi pasiunile nesfinţite trebuie răstignite. Acest lucru poate fi privit ca o lucrare grea şi istovitoare. Totuşi, ea trebuie îndeplinită sau veţi auzi sentinţa îngrozitoare din gura lui Isus: "Depărtaţi-vă". Puteţi face totul prin Hristos, care vă întăreşte. Aveţi acea vârstă la care voinţa, pofta şi pasiunile cer cu putere să fie satisfăcute. Dumnezeu le-a sădit în fiinţa voastră în scopuri înalte şi sfinte. Nu trebuie ca acestea să devină pentru voi un blestem prin pervertirea lor. Vor ajunge astfel numai când refuzaţi să vă supuneţi controlului raţiunii şi conştiinţei. Înfrânare, tăgăduire - acestea sunt cuvinte şi fapte pe care voi nu le cunoaşteţi din experienţă. Ispitele v-au stăpânit. Minţile nesfinţite nu reuşesc să primească acea tărie şi mângâiere pe care le-a prevăzut Dumnezeu pentru ele. Acestea sunt agitate şi sunt stăpânite de o dorinţă arzătoare după ceva nou - ceva care să desfete, să mulţumească şi să aţâţe mintea, iar aceasta este numită plăcere. Satana are farmece ademenitoare, prin care stârneşte interesul şi stimulează imaginaţia tineretului, îndeosebi pentru a-i putea prinde în capcana sa. Voi zidiţi pe nisip. Aveţi nevoie să strigaţi cu sinceritate: "O, Doamne, schimbă Tu lăuntrul sufletului meu!" Puteţi avea o influenţă bună asupra tinerilor, sau o influenţă spre rău. 11:12 Fie ca Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe de-a-ntregul, suflet, trup şi spirit. 11:13 Lucrarea din Battle Creek 11:14 Într-o viziune ce mi-a fost dată în Bordoville, Vermont, pe 10 decembrie 1871, mi s-a arătat că soţul meu a avut o poziţie foarte dificilă. Grija şi munca apăsau asupra lui. Fraţii săi de slujbă nu au avut de purtat aceste poveri şi nu au apreciat munca sa. Apăsarea continuă la care a fost supus l-au extenuat intelectual şi fizic. Mi s-a arătat că legătura sa cu poporul lui Dumnezeu era în unele privinţe asemănătoare cu cea existentă între Moise şi Israel. Existau cârtitori împotriva lui Moise, când împrejurările erau vitrege; şi au fost cârtitori şi împotriva soţului meu. 11:15 N-a existat nimeni în rândurile păzitorilor Sabatului care ar fi procedat ca soţul meu. El şi-a pus aproape toate interesele în slujba zidirii cauzei lui Dumnezeu, făcând abstracţie de interesele sale personale şi cu preţul jertfirii clipelor de părtăşie familială. În devotamentul său faţă de cauză, el şi-a primejduit adesea sănătatea şi viaţa. A fost atât de apăsat de povara acestei lucrări, încât nu a avut un timp adecvat pentru studiu, meditaţie şi rugăciune. Dumnezeu nu i-a cerut să ajungă în această situaţie, nici măcar în interesul şi spre înaintarea lucrării editoriale din Battle Creek. Există alte ramuri ale lucrării, alte interese ale cauzei care au fost neglijate din cauza implicării sale în aceasta. Dumnezeu ne-a încredinţat amândurora o mărturie care să atingă inimile. El a deschis înaintea mea multe canale de lumină, nu numai spre folosul meu, ci spre binecuvântarea poporului Său în general. A dat, de asemenea, soţului meu o mare lumină privind subiecte biblice, nu numai pentru el, ci şi pentru alţii. Am văzut că aceste lucruri trebuie scrise şi discutate în amănunt şi că o nouă lumină avea să strălucească în continuare asupra Cuvântului. 11:16 Am văzut că am putea realiza de zece ori mai mult în zidirea cauzei, lucrând printre cei din poporul lui Dumnezeu, dând mărturii diverse pentru acoperirea nevoilor cauzei în diferite locuri şi în împrejurări diferite, decât am putea da dacă am rămâne la Battle Creek. De darurile noastre este nevoie în acelaşi domeniu 11:17 al scrisului şi al predicării. În timp ce soţul meu este împovărat peste măsură, cum a tot fost până acum, cu un surplus de griji şi probleme financiare, mintea sa nu poate fi tot atât de rodnică în cuvânt cum ar fi dacă lucrurile ar sta altfel. Şi este descoperit la atacurile vrăjmaşului; căci el se găseşte într-o poziţie în care este supus unei presiuni constante, iar bărbaţii şi femeile vor fi ispitiţi, cum au fost şi israeliţii, să se plângă şi să cârtească împotriva celui care se află în poziţia cu cea mai mare răspundere în cauza şi lucrarea lui Dumnezeu. 11:18 În timp ce se afla sub apăsarea acestor poveri pe care nimeni nu s-a aventurat să le preia, soţul meu a vorbit uneori, sub presiunea grijilor, fără o cuvenită deliberare şi cu o aparentă severitate. I-a criticat uneori pe cei de la editură pentru că nu erau cu băgare se seamă. Iar când au apărut greşeli absolut gratuite, a simţit că indignarea sa pentru cauza lui Dumnezeu era de înţeles. Calea aceasta nu a avut întotdeauna urmările cele mai bune. Uneori a fost urmată chiar de neglijarea de către cei mustraţi a lucrurilor pe care ar fi trebuit să le facă; căci se temeau că nu le vor înfăptui aşa cum trebuie şi apoi vor fi făcuţi răspunzători pentru aceasta. În acele cazuri în care totul s-a întâmplat aşa, rezultatul a fost că povara a apăsat şi mai mult asupra soţului meu. 11:19 Un lucru mult mai bun ar fi fost ca el să petreacă mai mult timp în afara editurii, nu cum a făcut de fapt, şi să lase lucrarea în seama altora. Iar dacă, după o încercare în spiritul dreptăţii şi răbdării, s-ar fi dovedit necredincioşi sau incompetenţi pentru acea lucrare, ar fi fost îndepărtaţi din funcţii şi lăsaţi să se angajeze în ocupaţii în care greşelile şi gafele lor grosolane să le afecteze interesele personale, nu cauza lui Dumnezeu. 11:20 Au existat dintre aceia care ocupau locurile de conducere în administraţia Asociaţiei Editoriale şi care au fost, ca să nu spun decât atât, necredincioşi. Iar dacă aceia, în special, care au fost asociaţi cu ei ca membri în consiliul de administraţie ar fi fost vigilenţi, cu ochii neacoperiţi şi cu simţurile neamorţite, aceşti oameni ar fi fost îndepărtaţi din lucrare cu mult timp înainte de data la care s-a întâmplat de fapt aceasta. 11:21 Când şi-a revenit după lunga şi greaua sa boală, soţul meu s-a apucat de lucrare, încurcată şi suferind financiar, cum fusese lăsată de oameni necredincioşi. El a muncit cu toată hotărârea 11:22 şi tăria intelectuală şi trupească pe care le avea, pentru a ridica lucrarea şi a o răscumpăra din cumplita încurcătură în care fusese adusă de către aceia care ţinuseră mai mult la propriile lor interese şi care nu simţeau că lucrarea în care s-au angajat este sacră. Mâna lui Dumnezeu s-a întins peste cei necredincioşi pentru a turna judecata. Calea pe care au urmat-o şi rezultatul pe care l-au obţinut ar trebui să fie ca un avertisment, ca să nu facă şi alţii cum au făcut ei. 11:23 Experienţa soţului meu în timpul în care a fost bolnav a fost nefericită pentru el. Lucrase pentru această cauză cu un interes şi devotament cum nu mai muncise vreun alt om. El se avântase şi ocupase poziţii avansate, după cum fusese condus de providenţă, fără a ţine seama de critici sau laude. Stătuse singur şi se luptase sub apăsarea suferinţelor fizice şi mintale, fără a ţine cont de propriile interese, în timp ce aceia pe care Dumnezeu îi hotărâse ca sprijin al său l-au părăsit când a avut mai multă nevoie de ajutorul lor. Nu numai că a fost lăsat să se lupte şi să răzbată fără ajutorul şi compasiunea lor, dar a mai întâmpinat şi împotrivirea şi cârtirea lor, cârtiri împotriva unuia care făcea de zece ori mai mult decât oricare dintre ei pentru a zidi cauza lui Dumnezeu. Toate aceste lucruri şi-au lăsat amprenta; au modelat mintea în care odinioară nu exista suspiciune, care era încrezătoare, şi l-au făcut să-şi piardă încrederea în fraţii săi. Cei care au avut un rol în împlinirea acestei lucrări vor fi răspunzători într-o mare măsură de rezultate. Dumnezeu i-ar fi călăuzit dacă L-ar fi slujit cu sinceritate şi devotament. 11:24 Mi s-a arătat că soţul meu le dăduse fraţilor săi dovezi de netăgăduit ale devotamentului şi interesului pe care-l avea faţă de lucrarea lui Dumnezeu. După ce îşi petrecuse ani întregi din viaţă în lipsuri şi muncă neîncetată pentru a pune interesele editoriale pe o temelie sigură, el a renunţat în favoarea poporului lui Dumnezeu la ceea ce era numai al lui şi pe care l-ar fi putut păstra foarte bine, primind binefacerile din acest lucru, dacă ar fi ales să procedeze astfel. Prin aceasta, el a arătat poporului că nu caută avantajul propriu, ci promovarea cauzei lui Dumnezeu. 11:25 Când soţul meu s-a îmbolnăvit, mulţi s-au purtat cu el în acelaşi mod lipsit de compasiune cum se purtau fariseii cu cei năpăstuiţi şi oprimaţi. Fariseii le spuneau celor aflaţi în suferinţă că nenorocirile veniseră asupra lor ca urmare a păcatelor lor şi că judecata lui Dumnezeu este asupra lor. Făcând astfel, ei măreau povara suferinţelor lor. Când soţul meu s-a prăbuşit sub greutatea grijilor sale, au existat dintre aceia care s-au purtat fără milă. 11:26 Când a început să se simtă mai bine, astfel încât, în sărăcia şi slăbiciunea sa, a prins să lucreze câte ceva, el le-a cerut celor care se aflau la conducerea editurii un rabat de patruzeci la sută pentru o comandă de cărţi în valoare de o sută de dolari. Era dispus să plătească şaizeci de dolari pentru cărţile despre care ştia că Asociaţia cheltuise numai cincizeci de dolari. El a cerut această reducere specială, având în vedere munca şi sacrificiile sale din trecut în favoarea departamentului editorial; i s-a refuzat însă această mică favoare. I s-a spus cu răceală că nu i se putea oferi decât un rabat de douăzeci şi cinci la sută. Soţul meu a considerat că acest lucru era foarte greu, dar a încercat totuşi să rabde totul creştineşte. Dumnezeu din cer a notat această decizie nedreaptă şi a luat din acel moment cazul în mâinile Sale şi a readus binecuvântările de care fusese lipsit, aşa cum a procedat faţă de credinciosul Iov. Din momentul acelei hotărâri nemiloase, El a lucrat pentru slujitorul Său şi l-a adus la o stare a sănătăţii trupeşti mai bună decât înainte, dându-i luciditate şi puteri intelectuale superioare şi libertate a spiritului. Iar de atunci, soţul meu a avut plăcerea de a pregăti fără bani, cu propriile sale mâini, publicaţii de-ale noastre, valorând mii de dolari. Dumnezeu nu-i va uita cu desăvârşire şi nici nu-i va părăsi de-a pururi pe aceia care au fost credincioşi, chiar dacă şi ei fac uneori greşeli. 11:27 Soţul meu a fost zelos pentru Dumnezeu şi pentru adevăr, iar uneori acest zel l-a adus la muncă în exces, în dauna tăriei fizice şi mintale. Însă Domnul nu a privit acest lucru ca fiind un păcat tot atât de mare ca neglijenţa şi necredincioşia slujitorilor Săi de a mustra nedreptăţile. Cei care i-au lăudat pe cei necredincioşi şi i-au linguşit pe cei neconsacraţi au fost părtaşi la păcatul neglijenţei şi necredincioşiei acestora. 11:28 Dumnezeu l-a ales pe soţul meu şi i-a dat înzestrări deosebite, destoinicie naturală şi o experienţă în a conduce poporul spre înaintarea lucrării. Însă au existat cârtitori printre adventiştii păzitori ai Sabatului, aşa cum au fost şi între israeliţii din vechime, iar aceşti oameni geloşi şi neîncrezători, prin sugestiile şi insinuările lor, au dat ocazia vrăjmaşilor credinţei noastre să se îndoiască de cinstea soţului meu. Aceşti invidioşi, care aveau aceeaşi credinţă, au pus lucrurile într-o lumină greşită înaintea celor necredincioşi, iar impresiile astfel formate i-au împiedicat pe mulţi să îmbrăţişeze adevărul. Ei îl privesc pe soţul meu ca fiind un intrigant, un om egoist şi avar şi se tem de el şi de adevărul pe care-l susţinem ca popor. 11:29 Când pofta Israelului din vechime era îngrădită sau când era adusă vreo cerinţă strictă care apăsa asupra lor, ei începeau să gândească despre Moise că era arbitrar, că voia să stăpânească peste ei şi să fie pur şi simplu împărat peste ei, când acesta nu era decât o unealtă în mâna lui Dumnezeu pentru a-i aduce pe cei din poporul Său la ascultare şi supunere faţă de vocea lui Dumnezeu. 11:30 Israelul modern a cârtit şi a devenit invidios pe soţul meu pentru că el a susţinut cauza lui Dumnezeu. El a încurajat dărnicia, i-a mustrat pe aceia care iubeau această lume şi a criticat egoismul. A pledat pentru donaţii oferite spre susţinerea cauzei lui Dumnezeu şi, pentru a încuraja dărnicia la fraţii săi, a deschis calea, făcând el însuşi daruri mărinimoase; însă mulţi dintre cei invidioşi şi cârtitori au interpretat chiar şi acest lucru ca fiind dorinţa de a beneficia personal de mijloacele fraţilor lui şi că se îmbogăţise pe seama cauzei lui Dumnezeu, când, de fapt, realitatea era că Dumnezeu încredinţase mijloace materiale în mâinile lui pentru a-l ridica deasupra lipsurilor, astfel încât să nu ajungă la mâna unui popor schimbător, cârtitor şi invidios. Pentru că noi nu am căutat cu egoism propriul nostru interes, ci am avut grijă de văduvă şi de orfan, Dumnezeu, în providenţa Sa, a lucrat pentru noi şi ne-a binecuvântat cu prosperitate şi belşug. 11:31 Moise a sacrificat o împărăţie care avea să fie în viitor a lui, o viaţă de cinstire lumească şi de lux în curţile împărăteşti, alegând mai degrabă să sufere 11:32 strâmtorarea alături de poporul lui Dumnezeu decât să se bucure pentru un timp de plăcerile păcatului, căci el a considerat că batjocura pentru Hristos reprezintă o bogăţie mai mare decât toate comorile Egiptului. Dacă am fi ales o viaţă de tihnă şi lipsită de munci şi griji, am fi putut s-o avem. Dar nu aceasta a fost alegerea noastră. În locul unei vieţi de lenevie, am ales lucrarea activă pentru cauza lui Dumnezeu, o viaţă de peregrini, cu toate vitregiile, privaţiunile şi expunerile ei la riscuri. Nu am trăit pentru noi înşine, pentru plăcerea noastră, ci am încercat să trăim pentru Dumnezeu, pentru plăcerea Sa şi pentru a-L slăvi. Nu ne-am propus ca ţel să trăim pentru bunuri; însă Dumnezeu Şi-a împlinit făgăduinţa, dându-ne însutit în această viaţă. El ne poate pune la încercare, îndepărtându-le de la noi. Dacă aşa va voi, ne rugăm să fim supuşi pentru a suporta cu umilinţă această probă. 11:33 Acum, când ne-a încredinţat talanţii banilor şi influenţei, vom încerca să-i investim în cauza Sa, pentru ca, în cazul în care focul îi va devora sau necazurile îi vor împuţina, să putem avea plăcerea de a şti că o parte din comoara noastră se află acolo unde flăcările nu o pot consuma, iar necazurile nu o vor spulbera. Cauza lui Dumnezeu este o bancă sigură, care nu poate da faliment niciodată, iar investirea în ea a timpului, interesului şi mijloacelor noastre constituie o comoară în ceruri care nu piere. 11:34 Mi s-a arătat că soţul meu a avut griji de trei ori mai mari decât ar fi trebuit. El a simţit că este încercat prin faptul că fraţii R. şi S. nu l-au ajutat să-şi împlinească răspunderile şi s-a simţit îndurerat că nu l-au ajutat în treburile legate de institut şi de Asociaţa Editorială. A fost o înaintare continuă în lucrarea de publicare de când cei necredincioşi fuseseră îndepărtaţi. Şi, lucrarea extinzându-se, ar fi fost nevoie de oameni care să-şi împartă răspunderile; dar unii care ar fi putut să facă acest lucru nu aveau nici o dorinţă în această direcţie, pentru că aceasta nu le-ar fi sporit bunurile în măsura în care ar fi făcut-o o altă afacere mai rentabilă. 11:35 La editura noastră nu există acea calitate a rezultatelor care ar trebui să fie. Lucrarea reclamă persoanele cele mai alese şi mai selecte care să se angajeze în ea. În starea de lucruri actuală de la editură, soţul meu încă va simţi apăsarea pe care a încercat-o şi până acum, dar pe care nu ar trebui s-o mai suporte. Numai printr-un miracol al îndurării lui Dumnezeu 11:36 a putut rezista atât de mult sub această povară. Acum însă există multe lucruri de luat în seamă. Prin grija şi devotamentul său perseverent faţă de lucrare, el a arătat ce se poate face în departamentul editorial. Bărbaţi ale căror interese, lipsite de egoism, sunt unite cu o judecată sfinţită pot încununa cu succes lucrarea de la editură. Soţul meu a dus atât de mult timp singur povara, încât aceasta i-a afectat îngrozitor puterile şi este neapărat nevoie de o schimbare. El trebuie eliberat într-o mare măsură de griji, cu toate acestea, putând lucra în cauza lui Dumnezeu, vorbind şi scriind. 11:37 Când ne-am întors din Kansas, în toamna anului 1870, ar fi trebuit să avem amândoi o perioadă de odihnă. Erau necesare săptămâni de libertate pentru a ne reface puterile secătuite. Când am găsit însă postul important din Battle Creek aproape părăsit, ne-am simţit constrânşi să luăm în mâinile noastre lucrarea cu forţe îndoite şi am muncit peste puterile noastre. Mi s-a arătat că soţul meu nu trebuia să mai rămână acolo, afară doar dacă existau bărbaţi care să simtă lipsurile cauzei şi să poarte poverile lucrării, în timp ce el avea să fie doar pe postul de consilier. El trebuie să-şi lase jos povara, căci Dumnezeu are pentru el o lucrare importantă, aceea de a scrie şi de a predica adevărul. Influenţa pe care o avem, lucrând în câmpuri largi, va fi mai eficientă pentru zidirea cauzei lui Dumnezeu. Există în multe minţi un mare număr de prejudecăţi. Declaraţii false ne-au aşezat într-o lumină greşită înaintea poporului şi acest lucru stă în calea multora, împiedicându-i să îmbrăţişeze adevărul. Dacă sunt făcuţi să creadă că aceia care ocupă poziţii de răspundere în lucrarea din Battle Creek sunt intriganţi şi fanatici, ei trag concluzia că lucrarea întreagă este greşită şi că modul în care privim noi adevărul Bibliei trebuie să fie incorect şi se tem să cerceteze şi să primească adevărul. Dar noi nu trebuie să chemăm poporul să privească înspre noi; în general, nu trebuie să vorbim despre noi înşine şi să ne apărăm caracterele, ci să vorbim despre adevăr şi să înălţăm adevărul, să vorbim despre Isus şi să-L înălţăm pe Isus, şi acest lucru, însoţit de puterea lui Dumnezeu, va îndepărta prejudecăţile şi-i va dezarma pe împotrivitori. 11:38 Fraţilor R. şi S. le place mult să scrie; şi soţului meu, de asemenea. Iar 11:39 Dumnezeu a lăsat ca lumina Sa să strălucească asupra Cuvântului Său şi l-a călăuzit într-un câmp plin de gânduri bogate, care ar fi o binecuvântare pentru cea mai mare parte a poporului lui Dumnezeu. În timp ce el purta o povară triplă, unii dintre fraţii săi slujbaşi au lăsat ca responsabilitatea să cadă cu putere asupra lui, consolându-se la gândul că Dumnezeu îl pusese pe fratele White la conducerea lucrării şi îl calificase pentru ea şi că Domnul nu-i pregătise pe ei pentru această poziţie; prin urmare, ei nu şi-au asumat răspunderea şi nu au purtat poverile pe care le-ar fi putut duce. 11:40 Ar trebui să existe bărbaţi care să simtă acelaşi interes pe care l-a simţit soţul meu. Nu a existat niciodată o perioadă mai importantă în istoria adventiştilor de ziua a şaptea ca aceea de acum. În loc ca lucrarea de publicare să scadă, cererea publicaţiilor noastre a crescut mult. Vor fi mai multe de făcut, nu mai puţine. Împotriva soţului meu s-a cârtit atât de mult, el s-a luptat cu invidia şi neadevărul atâta timp şi a văzut în oameni atât de puţină credincioşie, încât a devenit suspicios aproape faţă de oricine, până şi faţă de fraţii săi din lucrare. Fraţii angajaţi în lucrare au simţit acest lucru şi, de teamă să nu facă mişcări neînţelepte, nu s-au mişcat deloc în multe situaţii. Însă, a venit timpul ca aceşti bărbaţi să muncească împreună pentru a ridica poverile. Fraţilor din lucrare le lipseşte credinţa în Dumnezeu. Ei cred adevărul şi, în temere de Dumnezeu, ar trebui să-şi unească eforturile şi să ducă poverile acestei lucrări pe care Dumnezeu le-a încredinţat-o. 11:41 Dacă, după ce unul a făcut tot ce-a crezut că este mai bine, după judecata sa, un altul crede că poate vedea unde ar fi putut aduce îmbunătăţiri în acea chestiune, ar trebui, cu blândeţe şi răbdare, să ofere fratelui său binefacerile aduse prin raţionamentul său, dar nu ar trebui să-l critice sau să pună la îndoială buna credinţă a scopului acestuia, aşa cum nu ar dori el însuşi să fie suspectat sau criticat pe nedrept. Dacă fratele, care are pe inimă cauza lui Dumnezeu, vede că, în eforturile sale serioase de a lucra, a comis o greşeală, va simţi că este depăşit de situaţie; atunci, el va avea înclinaţia de a manifesta rezerve faţă de sine însuşi şi de a-şi pierde încrederea în propria sa judecată. Nimic nu-i va slăbi într-o asemenea măsură curajul şi bărbăţia sa în Dumnezeu decât faptul de a-şi da seama de greşelile făcute în lucrarea pe care Dumnezeu 11:42 i-a dat-o de făcut, o lucrare pe care o iubeşte mai mult decât propria-i viaţă. Şi atunci, cât de nedrept este din partea fraţilor săi care-i descoperă greşelile, să împingă ghimpele tot mai adânc şi mai adânc în inima lui, să-l facă să resimtă durerea şi mai intens, când cu fiecare împunsătură îi slăbesc credinţa, curajul şi încrederea în sine de a lucra cu succes în zidirea cauzei lui Dumnezeu. 11:43 În mod frecvent, celor greşiţi trebuie să li se spună fără ocoliş adevărul şi faptele, pentru a-i face să vadă şi să-şi înţeleagă greşeala, pentru a se putea schimba. Însă acest lucru trebuie făcut întotdeauna cu o iubire plină de compătimire, nu cu duritate sau severitate, ci luând în consideraţie propria slăbiciune, pentru a nu fi el însuşi ispitit. Când cel greşit îşi vede şi îşi recunoaşte greşeala, atunci, în loc să-l îndurerăm şi să căutăm să-i adâncim remuşcările, ar trebui să-i oferim mângâiere. În Predica de pe Munte a lui Hristos, El a spus: "Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi; căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi. Şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura." Mântuitorul nostru a mustrat judecăţile aspre. "De ce vezi tu paiul care este în ochiul fratelui tău şi nu vezi bârna în ochiul tău?" Astfel, se întâmplă adesea ca, în timp ce o persoană vede cu repeziciune greşelile fraţilor săi, ea să aibă defecte mai mari, dar să fie oarbă faţă de ele. 11:44 Toţi urmaşii lui Hristos ar trebui să se poarte unul cu celălalt exact aşa cum dorim ca Domnul să ne trateze în greşelile şi slăbiciunile noastre, căci toţi greşim şi avem nevoie de mila şi iertarea Sa. Isus a consimţit să ia asupra Lui natura umană pentru a putea şti cum să-i compătimească şi cum să intervină la Tatăl Său în favoarea muritorilor păcătoşi, supuşi greşelii. El S-a oferit să devină apărătorul omului şi S-a umilit pentru a cunoaşte personal ispitele de care era asaltat omul, pentru a veni în ajutorul celor ispitiţi şi pentru a fi un mare preot iubitor şi credincios. 11:45 Adesea, este necesar să mustrăm în mod lămurit păcatul şi să dezaprobăm nedreptatea. Însă pastorii care lucrează pentru salvarea semenilor lor nu ar trebui să fie lipsiţi de milă faţă de 11:46 greşelile acestora unul faţă de celălalt şi nici să scoată în evidenţă defectele din organizaţiile lor. Ei nu ar trebui să facă publice sau să critice slăbiciunile lor. Ei ar trebui să-şi pună întrebarea dacă un asemenea procedeu, folosit de un altul faţă de ei, ar produce efectul dorit, făcând ca dragostea şi încrederea lor să crească faţă de cel care a scos astfel în evidenţă greşelile lor? În mod special, greşelile pastorilor care sunt angajaţi în lucrarea lui Dumnezeu ar trebui păstrate într-un cerc cât mai restrâns posibil, căci există mulţi dintre aceia slabi care ar profita dacă şi-ar da seama că aceia care slujesc în cuvânt şi în învăţătură au slăbiciuni ca şi alţi oameni. Şi este o cruzime nespus de mare ca greşelile unui pastor să fie descoperite în faţa celor necredincioşi, dacă acel pastor este considerat vrednic ca, pe viitor, să lucreze pentru salvarea de suflete. Nimic bun, ci numai răul poate surveni în urma unei asemenea dezvăluiri. Domnul Se încruntă la vederea acestui mod de a proceda, căci el subminează încrederea poporului în aceia pe care El îi acceptă să ducă mai departe lucrarea Sa. Caracterul fiecărui tovarăş de slujbă ar trebui apărat cu gelozie de fraţii săi pastori. Dumnezeu a zis: "Nu vă atingeţi de unşii Mei şi nu faceţi nici un rău proorocilor Mei". Ar trebui cultivate iubirea şi încrederea. Lipsa acestei iubiri şi încrederi din partea unui pastor faţă de un altul nu duce la creşterea fericirii celui căruia îi lipseşte aşa ceva, ci, făcându-l nefericit pe fratele său, el însuşi este nefericit. În iubire există mai multă putere decât s-a descoperit vreodată în critică. Iubirea îşi va croi o cale, îndepărtând barierele, în timp ce critica va închide orice drum către suflet. 11:47 Soţul meu trebuie să aibă parte de o schimbare. Pot fi suferite pierderi la editură prin lipsa experienţei sale îndelungate, însă pierderea banilor nu poate suporta comparaţie cu sănătatea şi viaţa slujitorului lui Dumnezeu. Venitul ar putea fi mai mic din lipsă de manageri economici, însă, dacă soţul meu va cădea iarăşi, aceasta îi va descuraja pe fraţii săi şi le va slăbi mâinile. Mijloacele materiale nu pot constitui o valoare de echivalare. 11:48 Sunt multe de făcut. Ar trebui ca în câmp să fie misionari care să fie dispuşi, dacă este absolută nevoie, să meargă în alte ţări pentru a prezenta adevărul înaintea acelora care stau în întuneric. Însă printre tineri există prea puţină bunăvoinţă de a se consacra 11:49 lui Dumnezeu şi de a-şi pune talentele în slujba Sa. Sunt prea uşor înclinaţi să ocolească răspunderile şi poverile. Ei nu obţin experienţa de a purta poveri sau acea cunoaştere a Scripturilor pe care ar trebui s-o aibă pentru a fi pregătiţi pentru lucrarea pe care ar accepta-o Dumnezeu din mâinile lor. Este datoria tuturor să vadă cât pot face pentru Stăpânul lor, care a murit pentru ei. Mulţi caută să facă însă cât mai puţin posibil şi întreţin slaba speranţă de a intra în ceruri la sfârşit. Este privilegiul lor de a avea stele în cunună pentru sufletele salvate prin mijlocirea lor. Dar, vai! delăsarea şi lenevia spirituală domnesc pretutindeni. Egoismul şi mândria ocupă mult loc în inimile lor şi nu rămâne decât puţin spaţiu pentru lucrurile cereşti. 11:50 În rugăciunea pe care Hristos i-a învăţat pe ucenicii Săi era şi cererea: "Şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri." Nu putem repeta această rugăciune din inimă şi îndrăzni să fim neiertători, căci Îl rugăm pe Domnul să ne ierte greşelile făcute împotriva Lui în acelaşi fel în care îi iertăm pe cei ce greşesc împotriva noastră. Însă puţini îşi dau seama de adevărata semnificaţie a acestei rugăciuni. Dacă aceia care sunt neiertători ar înţelege profunzimea sensului său, nu ar îndrăzni s-o repete şi să-I ceară lui Dumnezeu să Se poarte cu ei după cum ei înşişi se poartă cu semenii lor muritori. Şi cu toate acestea, spiritul de duritate şi neîndurare există într-o măsură înfricoşător de mare chiar şi printre fraţi. Fratele merge la judecată împotriva fratelui său. 11:51 Încercări deosebite 11:52 Poziţia pe care a ocupat-o soţul meu atâta timp în cauza şi lucrarea lui Dumnezeu a fost marcată de încercări deosebite. Puterea sa de adaptare la chestiunile de afaceri ale lucrării şi claritatea previziunilor sale i-au făcut pe fraţii lui de slujbă să arunce asupra sa răspunderile pe care ar fi trebuit să le poarte ei. Lucrul acesta a făcut ca poverile sale să fie foarte mari. Şi în tot acest timp în care fraţii săi nu şi-au luat partea de poveri, ei au pierdut o experienţă valoroasă, pe care era privilegiul lor să o obţină dacă şi-ar fi exersat mintea 11:53 în direcţia asumării de sarcini, cercetării şi înţelegerii a ceea ce trebuie făcut pentru zidirea cauzei. 11:54 Mari încercări au fost aduse asupra soţului meu de către fraţii săi de slujbă prin faptul că nu au stat alături de el când a avut cea mai mare nevoie de ajutorul lor. Dezamăgirea pe care a simţit-o în mod repetat când aceia de care depindea l-au părăsit când avea nevoie mai mare aproape că i-a secătuit puterea de a crede şi nădăjdui în consecvenţa fraţilor săi de slujire. Moralul său a avut atât de mult de suferit, încât a crezut că este îndreptăţit să se simtă jignit şi a lăsat ca mintea sa să se ocupe cu motive de descurajare. Dumnezeu doreşte ca el să închidă acest canal al întunecimii, căci se află în primejdia de a eşua în acest punct. Când ajunge să fie deprimat, este firesc să-şi rememoreze şi să se ocupe de suferinţele din trecut, iar sufletul său ajunge să fie neîmpăcat cu faptul că Dumnezeu a îngăduit să fie aşa de apăsat de încercări, aduse în mod inutil asupra lui. 11:55 Duhul lui Dumnezeu a fost întristat pentru că el nu a încredinţat întru totul căile sale lui Dumnezeu şi nu s-a lăsat cu desăvârşire în mâinile Sale, neîngăduind ca mintea lui să curgă pe făgaşul îndoielii şi necredinţei în ce priveşte integritatea fraţilor săi. Vorbind despre îndoieli şi descurajări, el nu a îndreptat răul, ci şi-a slăbit propriile puteri şi i-a dat lui Satana avantaj, lăsându-l să-l tulbure şi să-l aducă la disperare. A greşit vorbind despre descurajările lui şi ocupându-se de aspectele neplăcute ale experienţei sale. Vorbind în felul acesta, el împrăştie întuneric, nu lumină. Când şi când a pus asupra fraţilor săi greutatea descurajării, lucru care nu i-a adus nici cel mai mic ajutor şi n-a făcut decât să-i slăbească mâinile. Ar trebui să-şi stabilească drept regulă să nu vorbească cu neîncredere sau despre descurajări sau să se ocupe de supărările lui. În general, fraţii lui au avut iubire şi compasiune faţă de el şi l-au scuzat pentru această purtare, cunoscând presiunea pe care o exercitau grijile asupra sa şi devotamentul său faţă de cauza lui Dumnezeu. 11:56 Soţul meu a muncit neobosit pentru a aduce lucrarea de publicare la starea ei actuală de prosperitate. Am văzut că avusese parte de mai multă iubire şi simpatie din partea fraţilor săi decât crezuse el. Ei cercetaseră publicaţia pentru a descoperi ceva venit de la el. Dacă există un ton de optimism în ceea ce 11:57 a scris, dacă el vorbeşte încurajator, inimile lor sunt luminate şi unii plâng chiar, mişcaţi de un sentiment de bucurie izvorât din iubire. Dacă sunt exprimate însă tristeţea şi amărăciunea, feţele fraţilor şi surorilor se întunecă, iar spiritul care îi caracterizează scrierile se reflectă asupra lor. 11:58 Domnul caută să-l înveţe pe soţul meu să aibă un spirit iertător şi să treacă peste părţile întunecate din experienţa sa. Amintirea trecutului neplăcut nu face decât să amărască prezentul, iar el retrăieşte momentele dezagreabile din istoria vieţii lui. Făcând astfel, el se agaţă de întuneric şi îşi împinge ghimpele şi mai adânc în suflet. Aceasta este slăbiciunea de caracter a soţului meu şi este neplăcută lui Dumnezeu. Ea nu aduce lumină, ci întuneric. El poate simţi o uşurare aparentă pe moment, dându-şi pe faţă sentimentele; însă aceasta face şi mai acut simţământul că suferinţele şi încercările sale au fost mari, până când totul este umflat de imaginaţia sa, iar greşelile fraţilor săi, care au ajutat la aducerea acestor încercări asupra lui, par atât de grave, încât neregulile lor ajung de neîndurat. 11:59 Soţul meu a nutrit această întunecime, retrăind trecutul nefericit, încât nu mai are decât puţină putere pentru a-şi controla mintea când se ocupă cu aceste lucruri. Împrejurările şi întâmplările pe care nu le-ar fi luat în seamă altă dată se transformă în ochii lui în nedreptăţi uriaşe din partea fraţilor săi. A devenit atât de sensibil la nedreptăţi, din pricina cărora a suferit, încât este necesar să se afle cât de puţin posibil în vecinătatea Battle Creek-ului, acolo unde s-au desfăşurat multe lucruri neplăcute. Dumnezeu va vindeca duhul său rănit, dacă va fi lăsat să o facă. Dacă va accepta însă, el va trebui să îngroape trecutul. Ar trebui să nu vorbească şi să nu scrie despre aceasta. 11:60 Pentru Dumnezeu este extrem de neplăcut când soţul meu îşi evocă dificultăţile şi suferinţele deosebite din trecut. Dacă el ar fi privit asupra acestor lucruri ca nefiindu-i făcute personal, ci Domnului, a cărui unealtă este, atunci ar fi primit o mare răsplată. Însă el a luat cârtelile fraţilor săi ca fiind împotriva sa şi a simţit că are datoria să-i facă pe toţi să înţeleagă cât de nedrept şi rău este să îndrepte nemulţumirea 11:61 către el, când el nu merită criticile şi insultele lor. 11:62 Dacă soţul meu ar fi considerat că ar putea lăsa această chestiune cu totul în seama Domnului, iar nu împotriva servului aflat în slujba Stăpânului, nu s-ar fi simţit atât de ofensat şi acest lucru nu l-ar fi îndurerat. El ar fi trebuit să lase aceasta în seama Domnului al cărui slujitor este, pentru ca El să ducă luptele în locul lui şi să-Şi apere cauza. În acest caz, el ar fi primit în cele din urmă o răsplată preţioasă pentru toate suferinţele lui, îndurate pentru Hristos. 11:63 Am văzut că soţul meu nu ar trebui să-şi ocupe mintea cu lucrurile dureroase din experienţa noastră. Şi nu ar trebui nici să scrie despre motivele de nemulţumire, ci să se ferească de acestea cât de mult poate. Domnul va vindeca rănile trecutului dacă soţul meu îşi va îndepărta atenţia de la acestea. "Căci întristările noastre uşoare şi de o clipă lucrează pentru noi, mai presus de orice măsură, o greutate veşnică de slavă, în timp ce privim nu la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd; pentru că cele ce se văd sunt pentru un timp, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice". Când fraţii săi greşiţi îi fac mărturisiri, el ar trebui să le accepte şi să caute să-i încurajeze cu generozitate şi nobleţe pe aceia care au fost amăgiţi de vrăjmaş. Ar trebui să cultive un spirit iertător şi să nu se ocupe de greşelile altora, căci, făcând astfel, el nu numai că îşi slăbeşte propriul suflet, dar torturează şi mintea fraţilor săi care au greşit, când ei poate că au făcut tot ce au putut prin mărturisire, pentru a îndrepta greşelile din trecut. Dacă Dumnezeu consideră necesar ca vreo parte din calea urmată de ei să le fie pusă înainte pentru a putea înţelege cum să evite erorile în viitor, El va face această lucrare, dar soţul meu nu ar trebui să se încreadă în sine însuşi pentru a o înfăptui, căci acest lucru trezeşte amintirea scenelor de suferinţă pe care Domnul doreşte ca el să le uite. 11:64 Parabole despre cel pierdut 11:65 Oaia pierdută 11:66 Am fost condusă către pilda oii pierdute. Cele nouăzeci şi nouă de oi sunt lăsate în pustie şi se hotărăşte căutarea celei care s-a rătăcit. Când oaia pierdută este găsită, păstorul o ridică pe umăr şi se întoarce cu bucurie. El nu vine bombănind şi certând biata oaie pierdută pentru că i-a provocat atâtea necazuri; în schimb, întoarcerea sa cu povara oii se face cu bucurie. 11:67 Şi este cerută o manifestare încă mai mare a bucuriei. Prietenii şi vecinii sunt chemaţi să se bucure alături de cel care a găsit-o, "căci mi-am găsit oaia care a fost pierdută". Găsirea a fost subiectul bucuriei; rătăcirea nu a fost pusă în discuţie; căci bucuria regăsirii a fost mai mare decât întristarea pricinuită de pierderea, grija, încurcăturile şi primejdiile suferite de pe urma căutării oii pierdute şi readucerii ei în siguranţă. "Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi care n-au nevoie de pocăinţă". |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: