7:54 să stea cu toiagul lui Dumnezeu în mâna ridicată spre cer, în văzul poporului, arătând israeliţilor răzvrătiţi, care murmurau, că tăria şi puterea lor erau la Dumnezeu. În acel toiag nu era nici o putere, Dumnezeu lucra prin Moise. Moise avea să primească toată puterea lui de sus. Când îşi ţinea mâinile ridicate era mai tare Israel; când îşi lăsa mâinile în jos, era mai tare Amalec. Când Moise a obosit, era necesar să se facă pregătiri, ca mâinile lui istovite să fie continuu ridicate spre cer. Aaron şi Hur au pregătit un loc pe care l-au aşezat pe Moise şi, apoi, amândoi s-au angajat să ţină mâinile lui obosite în sus până la asfinţitul soarelui. Aceşti bărbaţi au arătat în felul acesta israeliţilor datoria lor de a-l sprijini pe Moise în această lucrare grea, în timp ce el avea să primească Cuvântul de la Dumnezeu spre a-l comunica lor. Faptul acesta mai trebuia să le arate că numai Dumnezeu le ţinea destinul în mâinile Sale, că El era conducătorul lor, ca autoritate recunoscută. "Domnul a zis lui Moise: 'Scrie lucrul acesta în carte, ca să se păstreze aducerea-aminte şi spune lui Iosua că voi şterge pomenirea lui Amalec de sub ceruri' El a zis: 'Pentru că şi-a ridicat mâna împotriva scaunului de domnie al Domnului, Domnul va purta război împotriva lui Amalec, din neam în neam'" . "Adu-ţi aminte ce ţi-a făcut Amalec pe drum; la ieşirea voastră din Egipt; cum te-a întâlnit pe drum şi, fără nici o teamă de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau la coadă, când erai obosit şi sleit de puteri. Când îţi va da Domnul Dumnezeul tău odihnă, după ce te va izbăvi de toţi vrăjmaşii care te înconjoară, în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă ca moştenire şi spre stăpânire, să ştergi pomenirea lui Amalec de sub ceruri; să nu uiţi lucrul acesta" (Ex. 17,14.16; Deut. 25,17-19).