Printable ModeMărturii pentru comunitate vol.2, 38
|
38:1 Cauza în Vermont -3 38:2 Poate fi prezentată o perspectivă măgulitoare de a investi în brevete sau alte întreprinderi presupuse a fi strălucitoare în jurul cărora Satana aruncă o vrajă fermecătoare. Perspectiva de a obţine bani mai mulţi, repede şi uşor, îi ademeneşte. Ei raţionează că, deşi au hotărât să pună aceşti bani în vistieria lui Dumnezeu, în acest caz îi vor folosi şi îi vor înmulţi mult, şi atunci vor da cauzei o sumă mai mare. Ei nu puteau să vadă posibilitatea unui eşec. Banii plecau din mâinile lor şi în curând aflau, spre regretul lor, că au făcut o greşeală. Perspectivele strălucitoare au pălit. Aşteptările lor nu s-au realizat. Au fost înşelaţi. Satana i-a biruit. El a fost mai dibaci decât ei, şi a reuşit să le obţină banii şi astfel să lipsească lucrarea lui Dumnezeu de ceea ce ar fi trebuit să fie folosit pentru susţinerea ei în răspândirea adevărului şi pentru salvarea de suflete, pentru care Hristos a murit. Ei au pierdut tot ce au investit şi L-au jefuit pe Dumnezeu de ceea ce ar fi trebuit restituit Lui. 38:3 Unii dintre cei cărora le-a fost încredinţat numai un talant se scuză că ei n-au un număr aşa de mare de talanţi ca cei cărora le-au fost încredinţaţi mai mulţi. Ca şi ispravnicul necredincios ei ascund talantul în pământ. Se tem să-I redea lui Dumnezeu ceea ce El le-a încredinţat. Se angajează în întreprinderi lumeşti, dar investesc puţin în cauza lui Dumnezeu, dacă se poate vorbi de aşa ceva. Ei aşteaptă ca cei care au mai mulţi talanţi să ducă sarcina lucrării, în timp ce simt că ei nu sunt răspunzători pentru înaintarea şi succesul ei. 38:4 Când va veni Stăpânul să Se socotească cu slujitorii Săi, cei neînţelepţi vor recunoaşte încurcaţi: "Am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat, şi strângi de unde n-ai vânturat; mi-a fost frică (Frică de ce? Că stăpânul va pretinde o parte din talantul cel mic încredinţat lor) şi m-am dus 38:5 de ţi-am ascuns talantul în pământ: iată-ţi ce-i al tău". Stăpânul lui îi va răspunde: "Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat, şi că strâng de unde n-am vânturat; prin urmare, se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi la venirea mea, eu mi-aş fi luat cu dobândă ce este al meu! Luaţi-i dar talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Pentru că celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; dar de la cel care n-are, se va lua şi ce are! Iar pe robul acela netrebnic aruncaţi-l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor." (Matei 25,24-30) 38:6 Mulţi dintre cei care în această lume au puţin sunt reprezentaţi prin omul care are un talant. Ei se tem să se încreadă în Dumnezeu. Le este teamă că Dumnezeu le va cere ceva, ceea ce ei pretind că este al lor. Ei îşi ascund talantul în pământ, temându-se să-l investească undeva, pentru ca să nu li se ceară să-I dea lui Dumnezeu îmbunătăţirile. În loc să dea talantul la zarafi, cum a cerut Dumnezeu, ei îl îngroapă sau îl ascund unde nu poate fi de folos nici lui Dumnezeu, nici omului. Mulţi dintre cei care mărturisesc că iubesc adevărul fac tocmai această lucrare. Ei îşi înşeală propriul lor suflet, pentru că Satana le-a orbit ochii. Jefuind pe Dumnezeu, ei s-au jefuit mai mult pe ei înşişi. Din cauza lăcomiei şi a unei inimi rele, necredincioase, ei s-au lipsit pe ei înşişi de comoara cerească. Pentru că n-aveau decât un talant, ei s-au temut să-l încredinţeze lui Dumnezeu şi l-au ascuns în pământ. Se simt eliberaţi de răspundere. Le place să vadă progresul adevărului, dar nu se gândesc că sunt chemaţi să practice lepădarea de sine şi să ajute lucrarea prin mijloacele lor, deşi n-au o cantitate mare. 38:7 Toţi trebuie să facă ceva. Cazul văduvei care a aruncat în vistierie cei doi bănuţi ai ei este înregistrat pentru folosul altora. Hristos a lăudat-o pentru jertfa pe care a făcut-o şi a atras 38:8 atenţia ucenicilor asupra faptului: "Adevărat vă spun că văduva aceasta a dat mai mult decât toţi cei ce au aruncat în vistierie; căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască." (Marcu 12,43.44) Hristos a preţuit darul ei ca fiind mai de valoare decât darurile mari ale celor bogaţi. Ei au dat din prisosul lor. Ei n-aveau să simtă nici o lipsă din cauza darurilor lor. Dar văduva s-a lipsit pe sine chiar şi de nevoile vieţii spre a da darul ei cel mic. Ea nu putea să vadă cum aveau să fie satisfăcute lipsurile ei viitoare. Ea n-avea soţ ca s-o întreţină la nevoie. Ea s-a încrezut în Dumnezeu pentru ziua de mâine. Valoarea darului nu este preţuită atât de mult după cantitatea dată, cât prin proporţia şi prin motivul care au inspirat dăruirea. Când va veni Hristos, a cărui răsplată este cu El, El va da fiecăruia după cum va fi lucrarea lui. 38:9 Toţi, atât cei de sus, cât şi cei de jos, bogat sau sărac, au fost înzestraţi de Stăpân cu talanţi; unii cu mai mulţi, alţii cu mai puţini, după capacitatea lor diversă. Binecuvântarea lui Dumnezeu va rămâne asupra lucrătorilor sinceri, iubitori şi harnici. Investiţia lor va fi cu succes şi va asigura suflete pentru Împărăţia lui Dumnezeu şi o comoară nepieritoare pentru ei înşişi. Toţi sunt unelte morale şi toţi sunt înzestraţi cu bunuri cereşti. Talanţii sunt proporţionaţi după capacităţile posedate de fiecare. 38:10 Dumnezeu dă fiecărui om lucrarea lui şi aşteaptă restituiri după diferitele înzestrări acordate. El nu cere o înmulţire de zece talanţi de la cel căruia El i-a dat numai un talant. El nu aşteaptă de la omul sărac să facă acte de caritate ca cel care are bogăţii. El nu aşteaptă de la cel slab şi suferind activitatea şi puterea pe care o are cel sănătos. Acel singur talant, folosit după cea mai bună socoteală, va fi primit de Dumnezeu "avându-se în vedere ce are cineva, nu ce n-are" (2 Corinteni 8,12). 38:11 Dumnezeu ne numeşte servi, ceea ce înseamnă că suntem angajaţi de El să facem o anumită lucrare şi să purtăm anumite răspunderi. El ne-a dat cu împrumut capital pentru investiţie. Acesta nu este proprietatea noastră, şi noi nemulţumim pe Dumnezeu dacă păstrăm bunurile Domnului nostru sau le cheltuim după cum ne place. Noi suntem răspunzători pentru folosirea sau abuzarea de cele ce ne-a împrumutat Dumnezeu. Dacă acest capital, pe care l-a pus Dumnezeu în mâinile noastre zace adormit sau îl îngropăm în pământ, chiar dacă este numai un talant, noi vom fi traşi la răspundere de Stăpân. El ne cere, cu dobândă, nu ceea ce este al nostru, ci ceea ce este al Lui. 38:12 Fiecare talant care se întoarce la Stăpân va fi cercetat îndeaproape. Faptele şi răspunderile servilor lui Dumnezeu nu vor fi socotite ca probleme lipsite de importanţă. Fiecare individ va fi tratat în mod personal şi i se va cere să dea socoteală de talanţii încredinţaţi lui, fie că i-a îmbogăţit sau a abuzat de ei. Răsplata acordată va fi proporţională cu îmbunătăţirea talanţilor. Pedeapsa hotărâtă va fi după cum s-a abuzat de talanţi. 38:13 Întrebarea fiecăruia ar trebui să fie: Ce am eu de la Domnul meu, şi cum să-l folosesc pentru slava Lui? Hristos a zis: "Puneţi-i în negoţ, până mă voi întoarce." (Luca 19,13) Stăpânul ceresc se află pe drum. Ocazia noastră minunată este acum. Talanţii sunt în mâinile noastre. Să-i folosim pentru slava lui Dumnezeu sau să abuzăm de ei? Astăzi putem face negoţ cu ei, dar mâine punerea noastră la probă se poate încheia, şi socoteala noastră să fie hotărâtă pentru veci. 38:14 Dacă talanţii noştri sunt investiţi pentru salvarea semenilor noştri, Dumnezeu va fi proslăvit. Mândria şi poziţia sunt prezentate ca scuze pentru extravaganţă, arătare zadarnică, ambiţie şi egoism libertin. Talanţii Domnului, daţi cu împrumut omului ca binecuvântare preţioasă, dacă se abuzează de ei, vor atrage asupra lor un teribil blestem. Bogăţiile pot fi folosite de noi pentru avansarea cauzei lui Dumnezeu şi pentru uşurarea nevoilor văduvei şi ale orfanilor. Făcând aşa, adunăm pentru noi binecuvântări bogate. Nu vom primi numai expresii de recunoştinţă din partea celor care au primit darurile noastre, 38:15 ci însuşi Domnul, care a pus mijloacele în mâinile noastre, chiar pentru scopul acesta, va face ca sufletele noastre să fie ca o grădină udată, căreia apa nu-i lipseşte. Când va veni timpul secerişului, care dintre noi va avea nespusa bucurie de a vedea snopii pe care i-am adunat noi, ca recompensă pentru credincioşia noastră şi pentru folosirea neegoistă a talanţilor pe care i-a pus Domnul în mâinile noastre spre a-i folosi pentru slava Sa? 38:16 La mulţi din Vermont a fost un eşec categoric spre a corespunde cerinţelor lui Dumnezeu. Unii au căzut într-o stare spirituală rece, fără viaţă, pentru că au fost servi necredincioşi. Iubirea de lume a umplut atât de mult inima lor, încât au pierdut gustul pentru lucrurile cereşti şi au devenit pitici în cunoştinţele spirituale. Ţara a fost lipsită de adevăratul fel de lucrare. Bordoville a devenit centrul de atracţie. Toate marile adunări s-au ţinut într-o singură localitate, ceea ce a fost ca şi punerea luminii sub obroc; razele ei nu au adus nici un folos celorlalţi oameni din ţară. Mulţi sunt încă în întuneric care ar fi putut să se bucure în cunoaşterea adevărului. Talanţii, cât şi eforturile speciale, au fost rezervate doar unei singure localităţi. Aceasta nu este ceea ce Domnul a intenţionat să fie. Dimpotrivă, El a plănuit ca avertizarea şi solia probatoare să fie date lumii, iar poporul Său, care este lumina lumii, să fie răspândit ca martor în mijlocul întunericului moral al acestei lumi; ca viaţa lor, mărturia lor şi exemplul lor să poată fi o mireasmă de viaţă pentru viaţă sau de moarte pentru moarte. 38:17 Fraţii D. trebuie să fie supravegheaţi, ca să nu zădărnicească planurile lui Dumnezeu prin propriile lor planuri. Ei sunt în primejdie de a restrânge lucrarea lui Dumnezeu, care este mare şi extinsă. 38:18 Fratele D. va fi în primejdie să aibă vederi prea strâmte despre lucrare. Dumnezeu i-a dat o experienţă care îi va fi de mare valoare, dacă el o va folosi cum trebuie. Dar există primejdia ca 38:19 particularităţile lui să ajusteze acea experienţă şi ca mintea altora să fie afectată. Folosirea ca lucrător a fratelui D. nu este ceea ce altfel ar fi, dacă n-ar fi atât de predispus să-şi concentreze mintea asupra unei singure idei. El stăruie asupra întâmplărilor şi ideilor pe care le are, şi le repetă cu toate amănuntele, când pentru alţii ele sunt fără importanţă. 38:20 Mintea i-a fost trezită în ce priveşte starea sănătăţii lui. El şi-a concentrat puterea minţii asupra acestui subiect. Şi aceste simptome erau subiectele principale ale conversaţiei sale. El ţinea morţiş să meargă după planul stabilit în minte; şi, căutând să se simtă bine, n-a ţinut seamă ce neplăcere le făcea altora. Mintea i-a fost, în mare măsură, limitată la cazul lui. Aceasta era povara gândurilor şi subiectul conversaţiilor lui. Prin acest procedeu precis şi sistematic, el n-a reuşit să primească beneficiul, în speţă sănătatea, pe care ar fi putut să o realizeze, dacă ar fi uitat de sine şi, din zi în zi, s-ar fi angajat în exerciţiu fizic, care i-ar fi abătut mintea de la el însuşi. 38:21 Aceleaşi lipsuri au marcat lucrarea lui în ogorul Evangheliei. Vorbind poporului, el făcea multe introduceri şi scuze repetate, încât asistenţa era deja obosită înainte ca el să ajungă la subiectul propriu-zis. Atât cât este posibil, pastorii trebuie să evite scuzele şi introducerile. 38:22 Fratele D. este prea minuţios. El stăruie asupra amănuntelor inutile. Îşi ia timp să explice puncte care, în realitate, nu sunt importante şi care se puteau socoti ca fiind înţelese fără a se mai prezenta dovezi, acestea fiind evidente. Dar adevăratele puncte trebuie să fie atât de convingătoare cât le poate face să fie vorbirea şi fapta. Ele trebuie să fie importante pietre de hotar. Fratele D. trebuie să evite micile amănunte care-i obosesc pe ascultători înainte de a se ajunge la punctele principale. 38:23 Fratele D. are o mare capacitate de a se concentra. Când mintea lui apucă într-o anumită direcţie, este greu pentru el s-o mai îndrepte 38:24 în altă parte; el zăboveşte obositor asupra unui singur punct. În conversaţie, este în primejdie de a-l obosi pe ascultător. Scrierilor lui le lipseşte un stil degajat. Obiceiul de a-şi concentra mintea asupra unui singur lucru, cu excluderea altor lucruri este o nenorocire. Aceasta ar trebui să înţeleagă el şi să muncească pentru a restrânge şi stăpâni această putere a minţii lui, care este prea activă. Activitatea prea mare a unui organ al minţii întăreşte acel organ cu slăbirea celorlalte. Dacă fratele D. ar face o lucrare cu succes în ogorul Evangheliei, el şi-ar putea educa mintea. Dezvoltarea mare a acestui organ slăbeşte sănătatea şi utilitatea lui. Există o lipsă de armonie în mintea lui, iar corpul suferă consecinţele. 38:25 Ar fi foarte mult în interesul fratelui D. să cultive simplitatea în scrierile lui. El trebuie să evite stăruirea asupra unui punct care nu este de o importanţă vitală; şi chiar cele mai importante adevăruri evidente, cele care sunt prin ele însele clare şi lămurite, pot fi acoperite complet prin cuvinte spre a le face să fie confuze şi întunecate. 38:26 Fratele D. poate fi logic în toate punctele adevărului prezent şi totuşi să nu fie calificat să prezinte motivele speranţei noastre, în scris, celor care vorbesc franceza. În această lucrare, el poate să ajute. Dar subiectul trebuie să fie pregătit de mai mult de una sau de două minţi , ca aceasta să nu poarte pecetea vreunei particularităţi. Adevărul la care s-a ajuns, care a fost pregătit de mai multe minţi, şi care, la timpul socotit de Dumnezeu, a fost scos la iveală, verigă cu verigă într-un lanţ unit, de către serioşi cercetători după adevăr, trebuie să fie dat poporului şi el va fi adaptat spre a face faţă nevoilor multora. Trebuie avută în vedere scurtimea pentru a-l interesa pe cititor. Articolele lungi, cu o mulţime de cuvinte, sunt o vătămare a adevărului pe care scriitorul şi-l propune să-l prezinte. 38:27 Fratele D. trebuie să-şi ocupe mai puţin mintea cu sine însuşi, şi să vorbească mai puţin despre sine. El ar trebui să dispară din vedere şi, în conversaţie, să evite să facă referire la sine 38:28 şi să facă din particularităţile vieţii lui un model pentru alţii, spre a-l imita. Trebuie să încurajeze adevărata smerenie. El este în primejdie de a crede că viaţa şi experienţa lui sunt superioare faţă de ale celorlalţi. 38:29 Fratele D. poate fi de valoare pentru cauza lui Dumnezeu, dacă există şi armonie în caracterul străduinţelor lui. Dacă poate să vadă şi să corecteze nedesăvârşirile organismului lui deosebit, care au tendinţa de a-i vătăma utilitatea, Dumnezeu îl poate accepta să fie folosit. El trebuie să evite predicile lungi şi plictisitoare şi rugăciunile lungi. Acestea nu-i fac bine nici lui, nici altora. Folosirea îndelungată şi violentă a organelor vocale i-a iritat gâtlejul şi plămânii şi i-a făcut rău sănătăţii lui generale, mai mult decât i-a folosit respectarea cu stricteţe a regulilor pentru mâncare şi odihnă. O supraexcitare sau încordare a organelor vocale pot să nu se refacă curând şi să-l coste pe vorbitor viaţa. O manieră de vorbire calmă, negrăbită, dar serioasă, va avea asupra adunării o influenţă mai bună decât a lăsa ca simţămintele să fie excitate şi să controleze glasul şi manierele. Pe cât este posibil, vorbitorul trebuie să păstreze tonul natural al vocii. Adevărul prezentat este cel care afectează inima. Dacă vorbitorul face o realitate din aceste adevăruri, cu ajutorul Duhului lui Dumnezeu, el va fi în stare să-i impresioneze pe ascultători de faptul că el este serios, fără să obosească peste măsură delicatele organe ale gâtului şi ale plămânilor. 38:30 Fratele D. este profund interesat de viaţa lui de familie; totuşi, există o primejdie: să cultive, în conversaţie, obiceiul de a-şi concentra mintea asupra lucrurilor care îl interesează pe el în mod deosebit, dar care nu pot interesa sau nu aduc profit altora. El încearcă să păstreze un sistem care, în sine, este corect; dar şi aici se va vedea că acele lucruri care sunt folositoare în sinea lor pot deveni obositoare şi chiar apăsătoare, dacă se stăruie prea mult asupra lor şi dacă se caută a le îndeplini în orice împrejurare. Există primejdia de a neglija problemele mai dificile. 38:31 Fratele D. trebuie să evite a fi plictisitor în străduinţele sale. În ansamblu, influenţa lui a fost bună. Fratele D. este din fire un bun administrator în lucrurile vremelnice. Instruirea şi exemplul lui au fost, în această privinţă, de ajutor celor care au fost destul de smeriţi, ca să se lase sfătuiţi. Dar invidia, neîncrederea, răzvrătirea, tânguirea şi murmurarea, care există în comunitate, au fost descurajatoare. Acest frate ar trebui să se păzească spre a nu fi prea exigent. 38:32 Pentru a desăvârşi caracterul creştin, noi nu trebuie să cultivăm numai o viaţă de rugăciune retrasă şi liniştită, şi nici o viaţă cu totul de zel formal şi cuprins de emoţii, în timp ce evlavia personală este neglijată. Dar timpul de faţă ne cere să fim aşteptători ai revenirii Domnului şi să fim vigilenţi în lucrarea pentru salvarea semenilor noştri. "În sârguinţă fiţi fără preget. Fiţi plini de râvnă cu duhul, slujiţi Domnului." (Romani 12,11). Dumnezeu nu va accepta nici cele mai înflăcărate servicii, dacă ei nu sunt mai întâi consacraţi prin supunerea sufletului faţă de El şi iubirea Lui. La o anumită grupă de persoane există primejdia de a îndepărta sistematic atât Duhul lui Dumnezeu, cât şi vitalitatea religiei lui Hristos, şi de a prezenta în schimb o serie de îndatoriri şi ceremonii obositoare. 38:33 Noi trăim în mijlocul unei generaţii înguste şi perverse, iar planurile noastre frumoase şi exacte nu pot fi aduse la îndeplinire spre avantajul tuturor. Dacă ne coborâm demnitatea, nu vom reuşi să-i ajutăm pe cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Slujitorii lui Hristos trebuie să se adapteze la condiţiile diferite ale oamenilor. Ei nu pot pune în aplicare reguli exacte, dacă au de-a face cu cazurile tuturor. Lucrarea trebuie să fie variată spre a veni în întâmpinarea oamenilor acolo unde se află ei. "Mustraţi pe cei ce se despart de voi; căutaţi să mântuiţi pe unii, smulgându-i din foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până şi cămaşa mânjită de sânge." (Iuda 21,22) 38:34 Apostolul îi sfătuieşte pe fraţii lui din Corint: "Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru 38:35 slava lui Dumnezeu. Să nu fiţi pricină de păcătuire, nici pentru Iudei, nici pentru Greci, nici pentru biserica lui Dumnezeu. După cum mă silesc şi eu în toate lucrurile să plac tuturor, căutând nu folosul meu, ci al celor mai mulţi, ca să fie mântuiţi." (1 Corinteni 10,31-33) "Căci măcar că sunt slobod faţă de toţi, m-am făcut robul tuturor, ca să câştig pe cei mai mulţi." (1 Corinteni 9,19) "Am fost slab cu cei slabi ca să câştig pe cei slabi. M-am făcut tuturor totul, ca, oricum, să mântuiesc pe unii din ei." (1 Corinteni 9,22). "Noi care suntem tari, suntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi, şi să nu ne plăcem nouă înşine. Fiecare din noi să placă aproapelui, în ce este bine, în vederea zidirii altora. Căci şi Hristos nu Şi-a plăcut Lui Însuşi; ci, după cum este scris: 'Ocările celor ce Te ocăresc pe Tine, au căzut peste Mine.'" (Romani 15,1-3) 38:36 Fratele şi sora L. din Canada îşi pierd treptat sprijinul pe Dumnezeu şi iubirea pentru sfintele lucruri cereşti, în timp ce au căutat tot mai mult să se prindă de comorile lumeşti. Ei au slăbit legătura cu cele cereşti şi s-au legat tot mai hotărât de această lume. Cu câţiva ani în urmă, le plăcea să aibă un oarecare interes în înaintarea adevărului şi a lucrării lui Dumnezeu. Dar mai recent, iubirea lor de câştig a crescut şi n-au mai fost interesaţi să-şi facă partea în salvarea oamenilor. Viaţa lor n-a mai fost caracterizată de lepădare de sine şi binefacere din iubire pentru Hristos. Ei au făcut doar puţin pentru cauza lui Dumnezeu. Ce au făcut ei cu talanţii lor? I-au îngropat în pământ, investindu-i în ţarine. Ei nu i-au dat la zarafi, ca atunci când va veni, Stăpânul să-şi poată primi ce este al Lui, cu dobândă. 38:37 Ei au o lucrare importantă de făcut pentru a-şi pune în ordine inimile şi casa. "Strângeţi-vă comori în cer." (Matei 6,20). Inimile lor au fost cu lucrurile acestei vieţi, iar preocupările veşnice au fost puse pe planul al doilea. Ei trebuie să lucreze serios pentru a scoate afară din inima lor iubirea de lume 38:38 şi pentru a o înlocui cu afecţiunile lor pentru lucrurile de sus, nu pentru cele de pe pământ. Dacă slujitorii lui Dumnezeu ar ţine minte că lucrarea lor este să facă tot ce le stă în putere, cu influenţa şi mijloacele lor, ca să salveze sufletele pentru care a murit Hristos, ar exista mai puţin efort egoist şi necredincioşii ar fi mişcaţi; ei ar fi convinşi că există o realitate în adevărul astfel prezentat şi susţinut prin exemplu. 38:39 Fratele şi sora L. ar trebui să aibă încredere în lucrare pentru aceste zile de pe urmă şi să-şi desăvârşească un caracter creştin, pentru ca la venirea lui Isus să poată primi răsplata cea veşnică. Fratelui L. îi lipseşte vigoarea fizică şi mintală. El a devenit incapabil să poarte multă răspundere. Ar trebui să se sfătuiască cu fraţii lui care sunt chibzuiţi şi credincioşi. 38:40 Fratele L. este un ispravnic al lui Dumnezeu. Lui i s-au încredinţat mijloace şi ar trebui să se trezească la datoria sa de a-I reda lui Dumnezeu lucrurile care sunt ale Sale. El ar trebui să înţeleagă pretenţiile lui Dumnezeu asupra lui. Cât trăieşte şi are puterea de a judeca, el trebuie să folosească ocazia de a-şi însuşi proprietatea pe care i-a încredinţat-o Dumnezeu, în loc să o lase altora, ca să o folosească şi s-o însuşească după încheierea vieţii lui. 38:41 Satana este întotdeauna gata să profite de slăbiciunile şi neputinţele oamenilor pentru a urmări propriile sale planuri. El este un adversar viclean şi i-a biruit pe mulţi dintre cei ale căror scopuri erau bine intenţionate în ceea ce priveşte averea lor pentru folosul cauzei lui Dumnezeu. Unii au neglijat lucrarea pe care le-a dat-o Dumnezeu în legătură cu propriile lor mijloace. Şi în timp ce ei sunt neglijenţi în asigurarea cauzei lui Dumnezeu cu mijloacele pe care El le-a dat cu împrumut, Satana intervine şi le aduce în rândurile lui. 38:42 Fratele L. ar trebui să acţioneze mult mai atent. Persoane care nu sunt de credinţa noastră obţin bani de la el cu diferite pretexte. El se încrede în ei, crezând că sunt cinstiţi. Va fi imposibil pentru el să mai ia înapoi toţi banii care s-au pierdut din mâinile lui în rândurile vrăjmaşului. El putea să facă cu banii lui o investiţie sigură 38:43 prin ajutorarea cauzei lui Dumnezeu, strângându-şi astfel o comoară în cer. Adesea, el nu este în stare să ajute când ar vrea, pentru că este neputincios şi nu poate dispune de bani să facă astfel. Atunci când Domnul solicită banii lui, aceştia sunt cel mai adesea în mâinile celor cărora le-a dat cu împrumut, dintre care unii n-au de gând să-i înapoieze niciodată, iar alţii nu simt nici o îngrijorare faţă de problemă. Satana îşi va împlini scopul pe deplin, prin cei necinstiţi, care iau cu împrumut, ca şi pe oricare altă cale. Aceasta pentru că tot ceea ce intenţionează vrăjmaşul adevărului şi al neprihănirii este să împiedice înaintarea Împărăţiei Răscumpărătorului nostru. El lucrează prin agenţi spre a-şi îndeplini scopurile. Dacă poate să împiedice ca banii să intre în vistieria lui Dumnezeu, el are succes în una din ramurile lucrării lui. Acele mijloace care ar fi putut să fie folosite spre a ajuta marele plan de salvare de suflete, el le-a reţinut spre a ajuta lucrarea sa. 38:44 Fratele L. trebuie să aibă ocupaţia lui cinstită şi să nu rămână fără lucru. Este privilegiul lui să fie bogat în fapte bune şi să pună o temelie bună pentru viitor spre a apuca viaţa veşnică. Nu este prudent pentru el să urmeze judecata lui greşită. El ar trebui să se sfătuiască cu fraţii care au experienţă şi să caute înţelepciunea lui Dumnezeu, ca să-şi poată îndeplini bine lucrarea lui. Ar trebui să fie acum cu adevărat serios şi să-şi facă "rost de pungi, care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri." (Luca 12,33) 38:45 Fratele M. a făcut o greşeală în viaţa lui de familie. El n-a exprimat, în cuvinte, acea afecţiune pentru soţia lui, pe care era dator s-o exprime. N-a reuşit să cultive adevărată curtoazie şi politeţe creştină. El n-a reuşit să fie tot timpul aşa de amabil şi să ţină seama de dorinţele şi confortul ei, precum era datoria lui. Neunirea ei în credinţă cu el a dus la multă nefericire pentru amândoi. Fratele M. n-a respectat sfatul şi judecata soţiei sale cum ar fi trebuit să facă. În multe privinţe, judecata şi discernământul ei erau mai bune decât ale lui. Dacă ar fi fost consultată, ea 38:46 ar fi putut, prin intuiţia ei mai clară şi discernământul ei mai profund, să-l ajute mai ales în problemele de afaceri, pe care le avea cu semenii săi. El n-ar fi trebuit să stăruie în greşeala de amor propriu, socotind că le înţelege el însuşi pe toate. Dacă ar fi fost sfătuit de soţia lui, şi dacă, prin acţiunile lui amabile, ar fi arătat respect faţă de ea şi o dorinţă de a-i fi pe plac, el nu şi-ar fi făcut nimic mai puţin decât datoria. Dacă sfatul ei era în conflict cu datoria lui faţă de Dumnezeu şi pretenţiile Lui asupra sa, atunci putea alege să se deosebească, şi în cea mai liniştită manieră posibilă să-i prezinte ca motiv că nu poate să sacrifice credinţa sau principiile sale. Ar fi fost în interesul fratelui M. să aibă, în problemele vremelnice, judecata şi sfatul soţiei sale. 38:47 Atâta timp cât este jignitor, aspru şi încăpăţânat, el nu poate avea nici o influenţă spre a o câştiga pe soţia lui la adevăr. El trebuie să facă o reformă. Trebuie să devină înţelegător, să fie tandru, delicat şi iubitor. Trebuie să lase să pătrundă în inima lui soarele bucuriei şi al mulţumirii fericite, şi apoi să lase ca razele ei să strălucească în familia sa. El şi-a adus în familie pe cei a căror influenţă avea să se dovedească pentru soţia lui mai degrabă un blestem decât o binecuvântare. Făcând astfel, el a adus asupra ei poveri care puteau fi evitate. Ea trebuia să fie consultată şi dorinţele ei respectate atât cât este posibil, fără compromiterea religiei lui. 38:48 Fratele M. şi-a ales propria cale şi a avut o voinţă fermă, care era mai mult încăpăţânare. Adesea era neînduplecat. Nu trebuia să fie aşa. El mărturisea a crede un adevăr care are o influenţă sfinţitoare, îngăduitoare şi curăţitoare, pe care soţia lui nu-l are. Trebuia să arate că adevărul exercită o putere asupra firii lui perverse, că îl face răbdător, amabil, îngăduitor, tandru, afectuos şi iertător. Calea cea mai bună pentru fratele M. de a fi un misionar viu în familia lui, este ca el să exemplifice în viaţa lui viaţa scumpului nostru Răscumpărător. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: