3:7 În seara zilei de 5 februarie, fratele Andrews le-a vorbit persoanelor din casa noastră de rugăciune. Dar cea mai mare parte din acea seară, eram într-o stare de leşin, fără respiraţie, sprijinită de soţul meu. Când fratele Andrews s-a întors de la adunare, fraţii au avut un timp de rugăciune pentru mine, şi m-am bucurat de-o oarecare uşurare. În acea noapte, am dormit bine, şi dimineaţa, deşi slăbită, m-am simţit minunat de uşurată şi încurajată. Visasem că o persoană mi-a adus o pânză de material alb şi mi-a spus să o croiesc ca îmbrăcăminte pentru persoane de toate mărimile şi de toate caracterele şi pentru toate împrejurările de viaţă. Mi s-a spus să le croiesc şi să le atârn pe toate, să fie gata pentru când vor fi cerute. Am avut impresia că mulţi dintre cei pentru care mi s-a cerut să croiesc îmbrăcăminte erau nevrednici. Am întrebat dacă aceasta era ultima piesă de material pe care trebuia s-o croiesc, şi mi s-a spus că nu era; că, de îndată ce-l terminam pe acela mai