27:34 Maiestatea cerului, în timp ce a fost angajat în lucrarea Sa pământească, S-a rugat mult Tatălui Său. Adesea era plecat în rugăciune toată noaptea. Duhul Lui era adesea întristat când simţea puterile întunericului acestei lumi, şi părăsea oraşul aglomerat şi mulţimea gălăgioasă, şi căuta un loc retras să-Şi facă rugăciunile. Muntele Măslinilor era locul favorit pentru rugăciunea Fiului lui Dumnezeu. Adesea, după ce mulţimea Îl părăsea pentru a se retrage peste noapte, El nu Se odihnea, deşi era obosit de lucrările de peste zi. În Evanghelia după Ioan, citim: "Şi s-a întors fiecare acasă. Isus S-a dus la Muntele Măslinilor" (Ioan 7,53; 8,1). În timp ce oraşul era cuprins de linişte, iar ucenicii s-au întors la casele lor, pentru o reîmprospătare în somn, Isus nu dormea. Rugăciunile Lui sfinte se înălţau spre Tatăl Său, de pe Muntele Măslinilor, pentru ca ucenici Lui să poată fi păziţi de influenţele pe care aveau să le întâmpine zilnic în lume, şi ca propriul Lui suflet să poată fi întărit şi sprijinit pentru sarcinile şi încercările zilei următoare. Toată noaptea, în timp ce ucenicii Lui dormeau, divinul lor Învăţător Se ruga. Roua şi frigul nopţii cădeau asupra capului Său plecat în rugăciune. Exemplul Lui a fost lăsat pentru urmaşii Lui.