Printable ModeMărturii pentru comunitate vol.2, 25
|
25:1 Un apel către Biserică - 2 25:2 Femeile acestea, care presupun că posedă organisme atât de sensibile şi de delicate, sunt soţii şi mame nefolositoare. Sunt frecvente cazurile când ele îşi retrag afecţiunea faţă de soţii lor, care sunt bărbaţi folositori şi practici, şi arată multă atenţie faţă de alţi bărbaţi, şi cu sentimentalismul lor bolnav de dragoste atrag simpatia altora, le spun acestora necazurile, încercările şi aspiraţiile lor de a face vreo lucrare de seamă, şi descoperă că viaţa lor de căsătorie este o dezamăgire, o piedică spre a face lucrarea pe care ele sperau să o facă. 25:3 O, ce nenorocire există în familii care puteau fi fericite! Femeile acestea sunt un blestem pentru ele şi un blestem pentru soţii lor. Socotindu-se a fi îngeri, ele se fac nebune, şi nu sunt nimic decât poveri grele. Sarcinile obişnuite pe care Domnul le-a lăsat pe seama lor să le poarte, ele le lasă tocmai în calea lor, şi sunt agitate şi plângăreţe, căutând tot timpul după o lucrare uşoară, mai deosebită şi mai plăcută. Socotindu-se a fi îngeri, până la urmă descoperă că sunt fiinţe omeneşti. Ele sunt agitate, arţăgoase, nemulţumite, geloase pe soţii lor, pentru că partea cea mai mare a timpului lor nu este petrecută în slujirea acestora. Ele se plâng că sunt neglijate când soţii lor fac tocmai lucrarea pe care au obligaţia s-o facă. În această grupă, Satana găseşte uşor acces. Ele n-au iubire adevărată pentru nimeni decât pentru ele însele. Totuşi, Satana le spune că, dacă x şi y ar fi soţii lor, ar fi într-adevăr fericite. Ele sunt victime uşoare pentru planul lui Satana, fiind uşor de condus, ca să-i dezonoreze pe soţii lor şi să calce Legea lui Dumnezeu. 25:4 Acestor femei, le-aş spune: Voi puteţi să realizaţi sau să nimiciţi propria voastră fericire. Puteţi face situaţia voastră 25:5 fericită sau de nesuportat. Calea pe care o urmaţi va da naştere la fericire pentru voi sau la mizerie. Nu s-au gândit niciodată aceste persoane că soţii lor sunt plictisiţi de inutilitatea lor, de firea lor arţăgoasă, de aflarea de greşeli, de izbucnirile lor în plâns, în timp ce ele îşi imaginează cazul lor atât de compătimit? Dispoziţia lor iritabilă şi arţăgoasă face într-adevăr ca afecţiunea soţilor lor să înceteze faţă de ele şi ei să fie atraşi să caute simpatie, pace şi confort altundeva decât acasă. În căminul lor, se află o atmosferă strivitoare şi este pentru ei orice, afară de un loc de odihnă, pace şi fericire. Soţul este supus ispitirii lui Satana, sentimentele lui îndreptate asupra ţintelor interzise, iar el este ademenit spre păcat şi, în cele din urmă, pierdut. 25:6 Mare este lucrarea şi misiunea femeilor, mai ales a celor care sunt soţii şi mame. Ele pot fi o binecuvântare pentru toţi din jurul lor. Pot avea o puternică influenţă spre bine, dacă vor lăsa ca lumina lor să lumineze în aşa fel, încât alţii să poată fi conduşi să-L slăvească pe Tatăl nostru cel ceresc. Femeile pot să aibă o influenţă transformatoare doar dacă vor consimţi să supună calea şi voinţa lor lui Dumnezeu şi să-L lase pe El să le stăpânească mintea, afecţiunile şi fiinţa lor. Ele pot avea o influenţă care va tinde să-i cureţe şi să-i înalţe pe cei cu care se asociază. Dar această grupă este, în general, inconştientă de puterea pe care o posedă. Ele exercită o influenţă de care nu-şi dau seama, care pare să rezulte în mod natural dintr-o viaţă sfinţită, dintr-o inimă reînnoită. Acesta este rodul care creşte în mod natural în pomul cel bun al plantaţiei divine. Eul este uitat, absorbit în viaţa lui Hristos. A fi bogat în fapte bune este tot atât de natural ca şi respiraţia. Ele trăiesc spre a face altora bine; şi totuşi, sunt gata să spună: Noi suntem doar nişte slujitoare. 25:7 Dumnezeu a prescris femeii misiunea ei; şi dacă ea, în felul ei smerit, dar după cea mai bună îndemânare a ei, face un cer din căminul ei, îndeplinindu-şi cu credincioşie şi cu iubire îndatoririle faţă de soţ şi copii, căutând continuu să lase să strălucească o 25:8 lumină din viaţa ei folositoare, curată şi virtuoasă, spre a lumina totul în jurul ei, ea face lucrarea lăsată ei de Stăpân şi va auzi de pe buzele Lui sfinte cuvintele: Bine, slugă bună şi credincioasă, intră în bucuria Domnului tău. Aceste femei, care fac cu dragă inimă ceea ce mâinile lor găsesc de făcut, îi ajută cu un duh de voioşie pe soţii lor să-şi poarte poverile, îşi educă copiii pentru Dumnezeu şi sunt misionare în cel mai înalt sens. Ele sunt angajate într-o importantă ramură a lucrării celei mari, care trebuie făcute pe pământ - de a-i pregăti pe muritori pentru o viaţă mai înaltă - şi îşi vor primi răsplata. Copiii trebuie educaţi pentru cer şi potriviţi să strălucească în curţile Împărăţiei Domnului. Când părinţii, şi mai ales mamele, au o gândire sănătoasă, nu vor fi angajate în treburi care-i privesc pe vecinii lor, cu care ele n-au nimic de-a face. Ele nu vor merge din casă în casă să se angajeze în vorbărie la modă, stăruind asupra greşelilor, a relelor şi a dezacordurilor vecinilor lor. Ele vor simţi o atât de mare povară de a purta de grijă copiilor lor, încât nu vor găsi timp să adune învinuiri împotriva vecinilor. Bârfitorii şi purtătorii de noutăţi sunt un blestem teribil pentru vecinătăţi şi comunităţi. Două treimi din toate necazurile comunităţii apar din această cauză. 25:9 Dumnezeu cere tuturor să-şi îndeplinească cu credincioşie îndatoririle de astăzi. Acestea sunt mult neglijate de către o mare parte a celor care mărturisesc a fi creştini. Mai ales datoria zilnică este pierdută din vedere de cele din grupa pe care am amintit-o, care îşi închipuie că ele sunt dintr-o categorie mai distinsă de fiinţe, decât fiinţele omeneşti din jurul lor. Faptul că mintea lor se îndreaptă pe această cale este dovada că sunt inferioare, mărginite, încrezute şi egoiste. Ele se simt mult deasupra celor sărmani şi smeriţi, ca cei pe care Isus i-a chemat. Ele încearcă veşnic să-şi asigure o poziţie, să câştige aplauze, să obţină credit, ca să facă o lucrare mare pe care alţii n-o pot face. Dar aceasta deranjează capacitatea delicatului lor organism 25:10 să se asocieze cu cei umili şi nenorociţi. Motivele lor sunt cu desăvârşire greşite. Motivul pentru care ele evită unele dintre aceste îndatoriri, nu atât de agreabile, se află în egoismul lor suprem. Eul cel scump se află în centrul tuturor acţiunilor şi motivaţiilor lor. 25:11 Mi-a fost arătat Maiestatea cerului. Când El, căruia îngerii îi aduceau închinare, şi care era bogat în cinstire, splendoare şi slavă, a venit pe pământ şi S-a făcut om, n-a invocat distinsa Lui natură ca o scuză spre a Se ţine la distanţă de cei nenorociţi. În lucrarea Lui, El S-a aflat printre cei suferinzi, săraci, necăjiţi şi nevoiaşi. Hristos a fost întruparea perfecţiunii şi a curăţiei. Caracterul şi viaţa Lui au fost slăvite; cu toate acestea, El nu S-a aflat printre oameni cu titluri înalte şi răsunătoare, nici printre cei mai onorabili din această lume, ci împreună cu cei dispreţuiţi şi nevoiaşi. "Eu am venit", spune divinul Învăţător, "să salvez ce era pierdut" (Mat. 18,11). Da, Maiestatea cerului a lucrat Întotdeauna pentru a-i ajuta pe cei care aveau cea mai mare nevoie de ajutor. Fie ca exemplul lui Hristos să facă de ruşine scuzele celor din această grupă, care sunt atât de atraşi de sărmanul lor eu, încât consideră ca fiind sub gustul lor rafinat şi sub înalta lor chemare să-i ajute pe cei neajutoraţi. Unii ca aceştia au luat o poziţie mai înaltă decât Domnul lor, şi în final, vor fi uimiţi să se afle mai jos decât cei mai de jos din acea grupă cu care natura lor delicată şi sensibilă a fost revoltată să se amestece şi să lucreze pentru ei. Este adevărat, se poate ca nu totdeauna să fie plăcut să te uneşti cu Domnul şi să devii conlucrător cu El în ajutorarea chiar a acelei grupe care se află în cea mai mare nevoie de ajutor; dar aceasta este lucrarea pe care S-a umilit s-o facă El Însuşi. Este slujitorul mai mare decât Domnul lui? El ne-a dat exemplul şi ne porunceşte să-l imităm. Aceasta poate să fie neplăcut, totuşi, datoria cere ca tocmai o astfel de lucrare să fie adusă la îndeplinire. 25:12 În fruntea lucrării e nevoie de bărbaţi credincioşi şi vrednici de încredere. Cei care n-au avut experienţă în purtarea de poveri şi care nu doresc să aibă acea experienţă, cu nici un chip nu trebuie să se afle acolo. Sunt de dorit bărbaţi care vor să vegheze asupra sufletelor 25:13 ca unii care trebuie să dea socoteală. La acest post important sunt de dorit taţi şi mame din Israel. Lăsaţi ca sufletele egoiste, preocupate de sine, zgârcite şi lacome, să-şi găsească un loc, unde mizerabilele lor trăsături de caracter nu vor fi atât de frapante. Cu cât mai izolaţi sunt unii ca aceştia, cu atât mai bine este pentru cauza lui Dumnezeu. Apelez la poporul lui Dumnezeu, oriunde s-ar putea găsi: Treziţi-vă la datoria voastră. Aveţi această lucrare pe inimă, pentru că trăim, într-adevăr, în mijlocul pericolelor zilelor din urmă. 25:14 Nădăjduiesc că întâmplarea cu N. Fuller vă va trezi, taţi şi mame, ca să vedeţi necesitatea unei lucrări complete în casele voastre, în mijlocul vostru şi al copiilor voştri, ca nici unul dintre voi să nu poată fi aşa de înşelat de Satana, încât să socotească păcatul aşa cum l-a socotit acest bărbat sărman, vrednic de multă compătimire. Aceia care au participat cu el la acest păcat nu s-ar fi lăsat niciodată să fie înşelaţi şi ruinaţi, dacă ar fi avut un înalt simţ de virtute şi curăţie, şi ar fi nutrit o oroare constantă şi viguroasă faţă de păcat şi nelegiuire. În timp ce trăiesc şi proclamă cea mai solemnă solie adusă vreodată fiinţelor omeneşti, prezentând Legea lui Dumnezeu ca un test al caracterului şi ca sigiliul viului Dumnezeu, ei calcă sfintele ei porunci. Conştiinţa celor care au făcut acest lucru a devenit închistată şi împietrită. Ei s-au opus influenţei Duhului lui Dumnezeu până ce au putut folosi adevărul sacru ca o mască spre a ascunde diformitatea sufletelor lor corupte. Omul acesta a fost teribil de înşelat de Satana. El slujea pasiunilor vicioase, în timp ce mărturisea că este consacrat lucrării lui Dumnezeu, slujind lucrurilor sfinte. El se socotea pe sine sănătos, în timp ce în el nu era nici o sănătate. 25:15 Am fost adânc mâhnită când am văzut puternica influenţă a pasiunilor senzuale, stăpânindu-i pe bărbaţi şi pe femei cu o inteligenţă şi capacitate peste medie. Ei ar fi fost în stare să se angajeze într-o lucrare bună, să exercite o influenţă puternică, dacă n-ar fi fost înrobiţi de pasiuni josnice. Încrederea mea în omenire 25:16 a fost teribil de zdruncinată. Mi s-a arătat că anumite persoane, aparent cu un comportament bun, neîngăduindu-şi libertăţi nepermise faţă de celălalt sex, erau vinovate de practicarea în taină a viciului aproape în fiecare zi din viaţa lor. Ele nu s-au abţinut de la acest păcat teribil nici în timpul celei mai solemne adunări în sesiune. Au ascultat la cele mai solemne şi impresionante cuvântări despre judecată, care păreau să le aducă în faţa tribunalului lui Dumnezeu, făcându-le să se teamă şi să se cutremure; totuşi, continuau păcatul lor vrăjit şi favorit, pângărindu-şi trupurile. Erau atât de înrobite de acest păcat îngrozitor, încât păreau lipsite de puterea de a-şi stăpâni patimile. Noi am lucrat serios pentru unii, i-am rugat stăruitor, am plâns şi ne-am rugat pentru ei; totuşi, aveam cunoştinţă că în mijlocul tuturor eforturilor noastre serioase şi al profundei întristări, forţa obiceiului păcătos a obţinut supremaţia şi păcatele acestea erau comise. 25:17 Prin boli grave sau printr-o convingere puternică, conştiinţa unora dintre aceşti vinovaţi a fost trezită şi i-a chinuit atât, încât i-a făcut să mărturisească lucrurile acestea în adâncă umilinţă. Alţii sunt tot atât de vinovaţi. Ei au practicat acest păcat aproape întreaga lor viaţă, iar organismul lor distrus şi memoria lor ca ciurul sunt rezultatul acestui păcat dăunător; totuşi ei sunt prea mândri spre a mărturisi. Sunt discreţi şi n-au arătat remuşcări de conştiinţă pentru acest păcat. Încrederea mea în experienţa creştină a unora ca aceştia este foarte mică. Ei par să fie insensibili faţă de influenţa Duhului lui Dumnezeu. Pentru ei, sacru şi profan e acelaşi lucru. Practica obişnuită a acestui viciu degradant şi pângărirea trupurilor lor nu i-a condus la lacrimi amare şi pocăinţă sinceră. Socotesc că păcatul lor este numai împotriva lor şi greşesc în aceasta. Dacă ei se îmbolnăvesc la trup şi minte, alţii sunt făcuţi să simtă, să sufere. Imaginaţia este greşită, memoria este deficitară, 25:18 se fac greşeli şi peste tot există o deficienţă care îi afectează serios pe cei cu care locuiesc şi se asociază cu ei. Regretul şi umilirea amorului propriu sunt simţite, pentru că lucrurile acestea sunt cunoscute de alţii. 25:19 Am amintit aceste cazuri spre a ilustra puterea acestui viciu distrugător de suflet şi trup. Mintea întreagă este predată pasiunii vulgare. Facultăţile intelectuale şi morale sunt învinse de puterile cele mai josnice. Trupul este moleşit, creierul slăbit. Materialul depus spre a hrăni organismul este risipit. Epuizarea organismului este mare. Nervii cei fini ai creierului, fiind excitaţi pentru o acţiune nenaturală, devin amorţiţi şi aproape întru-totul paralizaţi. Puterile intelectuale şi morale slăbesc, în timp ce pasiunile senzuale se întăresc şi sunt mult mai dezvoltate prin exerciţiu. Apetitul pentru hrană nesănătoasă strigă spre a i se face pe plac. Când persoanele sunt robite de obiceiul onaniei, este imposibil să le fie trezite sensibilităţile morale pentru a aprecia lucrurile veşnice sau să se delecteze cu exerciţii spirituale. Gânduri necurate cuceresc şi stăpânesc imaginaţia şi fascinează mintea, apoi urmează o dorinţă aproape nestăpânită pentru îndeplinirea faptelor necurate. Dacă mintea ar fi educată să mediteze la subiecte înalte, şi imaginaţia să fie antrenată să reflecteze asupra lucrurilor curate şi sfinte, ea ar fi întărită împotriva satisfacerii acestei teribile şi josnice dorinţe distrugătoare de suflet şi trup. Prin educare, aceasta s-ar obişnui să stăruie asupra a ceea ce este înalt, ceresc, curat şi sacru, şi n-ar mai putea fi atrasă de această dorinţă josnică, stricată şi dezgustătoare. 25:20 Ce putem spune despre cei care trăiesc în lumina strălucitoare a adevărului, şi cu toate acestea, practică şi urmează pe calea păcatului? Plăcerile excitante interzise au un farmec şi o putere asupra lor şi le stăpâneşte fiinţa întreagă. Aceştia găsesc plăcere în nedreptate şi nelegiuire, şi trebuie să piară în afara cetăţii lui Dumnezeu, împreună cu orice lucru scârbos. 25:21 Am căutat să-i trezesc pe părinţi la datoria lor şi, cu toate acestea, ei continuă să doarmă. Copiii voştri practică viciul în taină şi vă înşeală. Voi aveţi în ei o încredere atât de mare, încât îi socotiţi prea buni şi nevinovaţi spre a fi capabili să practice păcatul în secret. Părinţii îi mângâie şi-i răsfaţă pe copiii lor, şi le permit mândria, dar nu-i înfrânează cu fermitate şi hotărâre. Ei au o frică aşa de mare de spiritul lor îndărătnic şi încăpăţânat, încât se tem să vină în contact cu ei; păcatul neglijenţei, care a fost notat împotriva lui Eli, va fi păcatul lor. Îndemnul lui Petru este de cea mai mare valoare pentru toţi care se luptă pentru nemurire. El se adresează celor care au o credinţă de acelaşi preţ: 25:22 "Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei ce au căpătat o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos! Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea care este în lume, prin pofte. De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele, ca să uniţi cu credinţa voastră fapta, cu fapta cunoştinţa; cu cunoştinţa, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni. Căci dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos. Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii închişi, şi a uitat că a fost curăţit de vechile lui păcate. De aceea, fraţilor, căutaţi cu atât mai mult să vă întăriţi chemarea şi alergarea voastră; căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată. 25:23 În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belşug intrare în Împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos" (2 Petru 1,1-11). 25:24 Noi suntem într-o lume în care lumina şi cunoştinţa abundă, totuşi, mulţi, care pretind o credinţă de acelaşi preţ, sunt ignoranţi de bună voie. Lumina este în jurul lor, totuşi, ei nu şi-o însuşesc. Părinţii nu văd necesitatea de a se informa, de a obţine cunoştinţă şi de a o pune în practică în viaţa lor de căsătorie. Dacă ar urma după îndemnul apostolului şi ar trăi după planul adaosului, ei n-ar fi neroditori în cunoaşterea Domnului Isus Hristos. Dar mulţi nu înţeleg lucrarea de sfinţire. Ei par să creadă că au atins-o, când ei au învăţat numai prima lecţie de adunare. Sfinţirea este o lucrare progresivă; la ea nu se ajunge într-o oră sau o zi, şi apoi să fie menţinută fără nici un efort special din partea noastră. 25:25 Mulţi părinţi nu obţin cunoştinţa pe care ar trebui s-o obţină în viaţa lor de căsătorie. Ei nu se păzesc ca Satana să nu profite de ei şi să le stăpânească mintea şi viaţa. Nu înţeleg că Dumnezeu le cere să-şi stăpânească viaţa de căsătorie faţă de orice excese. Doar foarte puţini socotesc că este o datorie religioasă să-şi stăpânească pasiunile. Ei s-au unit în căsătorie pentru scopul ales de ei, şi de aceea, conchid că legătura căsătoriei sfinţeşte satisfacerea pasiunilor josnice. Chiar bărbaţi şi femei care mărturisesc evlavia dau frâu liber pasiunilor păcătoase şi nu se gândesc deloc că Dumnezeu le cere socoteală pentru cheltuirea energiei vitale, care le slăbeşte puterea vieţii şi le moleşeşte organismul întreg. 25:26 Legământul căsătoriei acoperă păcate de cea mai întunecată nuanţă. Bărbaţi şi femei care mărturisesc evlavia îşi degradează trupurile prin satisfacerea celor mai stricăcioase pasiuni, şi astfel se înjosesc sub nivelul animalelor. Ei abuzează de puterile pe care li le-a dat Dumnezeu spre a fi păstrate în sfinţenie 25:27 şi cinste. Sănătatea şi viaţa sunt sacrificate pe altarul pasiunii josnice. Puterile superioare şi nobile sunt aduse în supunere faţă de înclinaţiile senzuale. Cei care păcătuiesc astfel nu cunosc rezultatul umblării lor. Dacă toţi ar putea să vadă toată suferinţa pe care şi-o atrag asupra lor prin satisfacerea dorinţelor lor păcătoase, s-ar alarma, şi cel puţin unii ar evita calea păcatului care aduce o răsplată atât de înspăimântătoare. Pentru o mare grupă este lăsată ca moştenire o astfel de existenţă mizerabilă, încât pentru ei ar fi mai preferabilă moartea decât viaţa; şi mulţi mor prematur, viaţa lor fiind sacrificată într-o ruşinoasă lucrare de satisfacere excesivă a pasiunii lor senzuale. Dar pentru că sunt căsătoriţi, ei socotesc că nu comit nici un păcat. 25:28 Bărbaţi şi femei, într-o bună zi veţi afla ce este pofta carnală şi rezultatul satisfacerii ei. Patimă tot atât de josnică poate fi găsită în legătura de căsătorie, ca şi în afara ei. Apostolul Pavel îi îndeamnă pe soţi să-şi iubească soţiile "cum a iubit şi Hristos biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea". "Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însuşi. Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos biserica" (Ef. 5,24.25.28.29). Nu iubirea curată este cea care îl stimulează pe un bărbat să facă din soţia lui o unealtă care să slujească acestei pofte desfrânate. Este pasiunea senzuală care ţipă după satisfacerea dorinţei. Cât de puţini bărbaţi dovedesc iubirea lor în felul specificat de apostol: "Cum a iubit şi Hristos biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească (nu s-o pângărească) şi s-o cureţe ca să fie sfântă şi fără prihană" (v. 26.27). Aceasta este calitatea iubirii din legământul căsătoriei, pe care Dumnezeu îl recunoaşte ca fiind sfânt. Iubirea este un principiu sfânt şi curat; dar pasiunea desfrânată nu vrea să admită înfrânare şi să i se dicteze sau să fie stăpânită de raţiune. Ea este oarbă faţă de urmări; ea nu vrea să judece de la cauză la efect. Multe femei suferă de mare debilitate şi de boala instalată, pentru că nu s-a ţinut seamă de legile fiinţei lor; 25:29 au fost călcate legile naturii. Puterea sistemului nervos a fost risipită de bărbaţi şi femei, fiind solicitată de acţiuni nenaturale spre a satisface pasiuni josnice; şi această pasiune vulgară, josnică, hidoasă, monstruoasă, pretinde delicatul nume de iubire. 25:30 Mulţi dintre pretinşii creştini care au trecut prin faţa mea păreau lipsiţi de restricţii morale. Ei aveau mai multe caracteristici animalice decât onorabile. De fapt, ei toţi erau aproape ca animalele. Bărbaţi de felul acesta îşi degradează soţiile pe care au făgăduit că le vor hrăni şi îndrăgi. Ele sunt considerate nişte unelte puse în slujba satisfacerii înclinaţiilor josnice, desfrânate. Şi foarte multe femei se supun să devină roabe ale înclinaţiilor desfrânate; ele nu-şi păstrează trupurile lor în cinste şi sfinţenie. Soţia nu-şi păstrează demnitatea şi respectul de sine, pe care l-a avut înainte de căsătorie. Această orânduire divină ar trebui să-i păstreze şi să-i mărească respectul ei femeiesc şi demnitatea ei sacră; dar feminitatea ei castă, demnă şi pioasă, a fost consumată pe altarul patimei josnice; ea a fost sacrificată spre plăcerea soţului ei. În curând, ea pierde respectul faţă de soţ, care nu ţine seamă de legile cărora se supun animalele. Viaţa de căsătorie devine un jug amar; pentru că iubirea moare şi adesea locul ei îl ia neîncrederea, gelozia şi ura. 25:31 Nici un bărbat nu o poate iubi cu adevărat pe soţia lui când vrea să se supună răbdătoare, să devină sclava lui şi să slujească pasiunilor lui depravate. Prin supunerea ei pasivă ea pierde valoarea pe care a avut-o altădată în ochii lui. El o vede trasă în jos de la tot ce-i înălţător, la un nivel josnic; şi în curând, el bănuieşte că tot aşa de uşor se va supune să fie degradată de un altul, ca şi de el însuşi. El se îndoieşte de fidelitatea şi curăţia ei, se plictiseşte de ea, şi caută ca altcineva să-i trezească şi să-i intensifice pasiunile lui diabolice. Nu se ţine seama de Legea lui Dumnezeu. Bărbaţii aceştia sunt mai răi decât brutele; ei sunt demoni în formă de oameni. Ei nu cunosc principiile înălţătoare şi înnobilatoare ale adevăratei iubiri sfinţite. 25:32 Soţia devine şi ea geloasă pe soţul ei şi bănuieşte că, dacă i s-ar ivi ocazia, el ar fi tot atât de gata să-i facă curte alteia, ca şi ei. Ea vede că el nu este stăpânit de conştiinţă sau de teama de Dumnezeu; toate aceste bariere sacre sunt doborâte la pământ de către pasiuni desfrânate; tot ceea ce este cucernic în soţ este robit poftei brute şi josnice. 25:33 Lumea este plină de bărbaţi şi femei de acest fel; şi chiar case mari, elegante şi cu gust, conţin în ele un iad. Închipuiţi-vă, dacă puteţi, ce fel de urmaşi trebuie să aibă astfel de părinţi. Nu vor cădea copiii pe scară şi mai jos? Părinţii dau pecetea caracterului copiilor lor. De aceea, copiii care se nasc din aceşti părinţi moştenesc de la ei calităţile minţii, care sunt de natură inferioară, josnică. Şi Satana hrăneşte tot ceea ce tinde spre stricăciune. Problema care trebuie precizată acum, este: Trebuie, oare, ca soţia să se simtă obligată a se supune orbeşte cerinţelor soţului ei, când ea vede că nu-l stăpâneşte nimic altceva decât patimi josnice şi când raţiunea şi judecata ei sunt convinse că ea face acest lucru spre vătămarea trupului ei, pe care Dumnezeu i-a poruncit să-l ţină în sfinţenie şi cinste, păstrându-l ca o jertfă vie pentru Dumnezeu? 25:34 Nu este o iubire curată şi sfântă aceea care o face pe soţie să satisfacă înclinaţiile senzuale ale soţului ei cu preţul sănătăţii şi vieţii ei. Dacă ea are iubire şi înţelepciune adevărată, va căuta să-l abată de la satisfacerea pasiunilor lui păcătoase spre subiecte înalte şi spirituale, stăruind asupra interesantelor teme spirituale. Se poate să fie necesar să insiste umilită şi afectuoasă, chiar cu riscul neplăcerii lui, că nu-şi poate înjosi trupul, supunându-se la excese sexuale. Ea trebuie să-i amintească, într-o manieră afectuoasă şi amabilă, că Dumnezeu are cea dintâi, şi cea mai mare pretenţie asupra fiinţei ei întregi, şi că ea nu poate trece cu vederea această pretenţie, pentru că va fi trasă la răspundere în ziua cea mare a lui Dumnezeu: "Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuieşte în voi, şi pe care l-aţi primit de la Dumnezeu? Şi 25:35 că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupurile voastre, care sunt ale lui Dumnezeu". "Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi dar robi oamenilor" (1 Cor. 6,19.20; 7,23). 25:36 Dacă ea vrea să-şi înalţe afecţiunile şi să-şi păstreze în sfinţire şi cinste demnitatea feminităţii ei delicate, femeia poate face mult prin judicioasa ei influenţă, ca să-l sfinţească pe soţul ei şi astfel să-şi îndeplinească înalta ei misiune. Făcând astfel, ea poate să-i salveze pe amândoi, pe soţul ei şi pe ea însăşi, îndeplinind astfel o lucrare dublă. În această problemă, atât de delicată şi dificilă de tratat, este necesară multă înţelepciune şi răbdare, cât şi tărie şi curaj moral. Tărie şi har se poate afla în rugăciune. Iubirea sinceră trebuie să fie principiul conducător al inimii. Iubire faţă de soţ poate să fie singura temelie corectă a acţiunii. 25:37 Dacă soţia hotărăşte că este prerogativa soţului să aibă deplină stăpânire asupra trupului ei şi să-i modeleze mintea, ca să se potrivească cu a lui în orice privinţă, să meargă pe aceeaşi cale cu a lui şi să îşi supună individualitatea, atunci identitatea ei este pierdută, absorbită de cea a soţului. Ea devine o simplă maşină pentru voinţa lui spre a o acţiona şi stăpâni, o creatură a plăcerii lui. El gândeşte, hotărăşte şi făptuieşte pentru ea. Acceptând această poziţie pasivă, ea Îl dezonorează pe Dumnezeu. Înaintea Lui, ea are o responsabilitate pe care trebuie s-o apere. 25:38 Când soţia îşi supune corpul şi mintea stăpânirii soţului ei, fiind pasivă faţă de voinţa lui în toate lucrurile, sacrificându-şi conştiinţa, demnitatea şi chiar identitatea, ea pierde ocazia de a exercita acea influenţă puternică spre bine, pe care ar trebui s-o aibă spre a-l ridica pe soţul ei. Ea ar putea să domolească firea lui aspră, şi influenţa ei sfinţitoare ar putea fi exercitată în felul de a curăţi şi purifica, făcându-l să se străduiască serios să-şi stăpânească pasiunile şi să fie dispus spre cele spirituale, ca împreună să poată fi părtaşi la natura divină, 25:39 scăpaţi de stricăciunea care este în lume, prin poftă. Puterea influenţei poate fi spre a conduce mintea la subiecte nobile, mai presus de satisfacerea plăcerilor senzuale şi josnice, pe care inima nerenăscută prin har le caută în mod natural. Dacă soţia simte că, pentru a-i plăcea soţului, ea trebuie să coboare la nivelul lui, când pasiunea senzuală este principalul temei al iubirii lui şi îi controlează acţiunile, ea nu-I place lui Dumnezeu, pentru că nu reuşeşte să exercite o influenţă sfinţitoare asupra soţului ei. Dacă socoteşte că trebuie să se supună pasiunilor senzuale ale soţului ei, fără nici un cuvânt de protest, ea nu-şi înţelege datoria faţă de el, nici faţă de Dumnezeul ei. Excesul sexual va nimici efectiv iubirea pentru exerciţii devoţionale, îi va lua creierului substanţa necesară pentru nutriţia organismului şi va extenua şi mai mult vitalitatea. Nici o femeie nu trebuie să-l ajute pe soţul ei la această lucrare de nimicire de sine. Ea n-o va face, dacă este iluminată şi are pentru el o iubire adevărată. 25:40 Cu cât sunt îngăduite mai mult pasiunile senzuale, cu atât devin mai puternice, şi cu atât mai violente vor fi pretenţiile lor pentru a le satisface. Bărbaţii şi femeile temătoare de Dumnezeu să se trezească la datoria lor. Mulţi dintre pretinşii creştini suferă de paralizie de nervi şi creier, din cauza necumpătării lor în această privinţă. Putreziciune este în oasele şi măduva multora dintre cei care sunt priviţi ca oameni buni, care se roagă şi plâng, şi care se află în locuri înalte, dar ale căror corpuri pângărite nu vor trece niciodată prin porţile cetăţii cereşti. 25:41 O, dacă aş putea să-i fac pe toţi să înţeleagă obligaţia lor faţă de Dumnezeu, de a-şi păstra organismul fizic şi psihicul în cea mai bună stare, spre a aduce Creatorului lor un serviciu desăvârşit! Fie ca femeile creştine să se abţină, atât prin cuvânt, cât şi prin faptă, de la excitarea pasiunilor senzuale ale soţilor lor. Multe n-au deloc tărie de irosit în această direcţie. Din tinereţea lor ele au slăbit creierul şi şi-au subminat organismul prin satisfacerea pasiunilor senzuale. 25:42 Lozinca vieţii lor de căsătorie ar trebui să fie lepădare de sine şi cumpătare; atunci copiii care li se vor naşte nu vor fi expuşi să aibă partea intelectuală şi morală slabă şi cea senzuală tare. Viciul la copii este aproape universal. Nu există o cauză? Cine le-a dat pecetea caracterului? Fie ca Domnul să deschidă ochii tuturor, ca să vadă că stau pe locuri alunecoase. 25:43 Din tabloul care mi-a fost prezentat despre stricăciunea bărbaţilor şi a femeilor care mărturisesc evlavia, m-am temut că am să-mi pierd toată încrederea în omenire. Am văzut că aproape toţi se află într-o amorţire înfricoşătoare. Este aproape imposibil să-i trezeşti pe cei care ar trebui să fie treji, ca astfel să aibă întrucâtva un simţământ exact despre puterea pe care Satana o deţine asupra minţii lor. Ei nu-şi dau seama de stricăciunea care abundă în jurul lor. Satana le-a orbit mintea şi i-a adormit în siguranţă senzuală. Nereuşita eforturilor noastre de a-i ridica pe alţii să înţeleagă marile pericole care asediază sufletele, m-a făcut uneori să mă tem că ideile mele despre stricăciunea inimii omeneşti erau exagerate. Dar când sunt aduse în faţa noastră fapte care dovedesc trista urâţenie a unuia care a îndrăznit să slujească în lucrări sacre, în timp ce avea o inimă stricată, unul ale cărui mâini pătate de păcat au profanat vasele sfinte ale Domnului, sunt sigură că n-am desenat un tablou prea drastic. 25:44 Eu aduc mărturie foarte puternică, atât prin scris, cât şi prin vorbire, sperând să-l trezesc pe poporul lui Dumnezeu să înţeleagă că a căzut în vremuri periculoase. Am fost deprimată profund, văzând indiferenţa manifestată de cei care ar trebui să înţeleagă lucrările lui Satana, şi care ar trebui să fie treji şi de pază. Am văzut că Satana dirijează chiar şi minţile celor care mărturisesc adevărul, să se dedea la teribilul păcat al curviei. Mintea unui bărbat sau a unei femeie nu trebuie să coboare într-o clipă de la curăţie şi sfinţenie la depravare, stricăciune şi păcat. Se cere timp spre a schimba omenescul în divin, sau a-i degrada pe cei făcuţi după chipul 25:45 lui Dumnezeu în brutali sau satanici. Prin privire, ajungem schimbaţi. Deşi făcut după chipul Făcătorului său, omul îşi poate educa mintea în aşa fel, încât păcatul pe care l-a detestat altădată va deveni plăcut pentru el. Când încetează să vegheze şi să se roage, el încetează să mai păzească fortăreaţa, inima, şi se angajează în păcat şi nelegiuire. Mintea este înjosită, şi este imposibil să fie ridicată din nou din stricăciune, în timp ce este educată să înrobească puterile morale şi intelectuale, aduse în supunere faţă de patimi vulgare. Împotriva minţii păcătoase trebuie dusă o luptă continuă; şi trebuie să fim ajutaţi de influenţa curăţitoare a harului lui Dumnezeu, care va atrage mintea spre cele de sus şi o va obişnui să mediteze asupra lucrurilor curate şi sfinte. 25:46 Trupul nu este supus de mulţi dintre cei care mărturisesc a păzi Sabatul. Unii, a căror minte a fost dintotdeauna depravată, au îmbrăţişat Sabatul. Şi când au îmbrăţişat adevărul, ei n-au simţit nevoia de a se conforma sincer şi a-şi schimba tot cursul acţiunii lor. Ei au urmat ani de zile înclinaţiile unei inimi nerenăscute şi au fost stăpâniţi de pasiunile corupte ale naturii lor păcătoase, care au şters chipul lui Dumnezeu în ei şi au pângărit de orice s-au atins; de aceea viitoarea lor viaţă va fi mult prea scurtă, în cazul celei mai lungi, spre a urca pe scara desăvârşirii creştine a lui Petru, pregătitoare pentru intrarea lor în Împărăţia lui Dumnezeu. Dar nu sunt mulţi care simt că nu pot fi mântuiţi prin mărturisirea adevărului, dacă nu ajung să fie sfinţiţi prin adevăr, ca răspuns la rugăciunea divinului nostru Domn către Tatăl Său: "Sfinţeşte-i prin adevărul Tău. Cuvântul Tău este adevărul" (Ioan 17,17). 25:47 Bărbaţi şi femei care mărturisesc a fi ucenici ai lui Hristos şi păzesc toate poruncile lui Dumnezeu, va trebui să simtă în viaţa lor zilnică adevăratul spirit care se luptă spre a intra pe poarta cea strâmtă. Cei care se luptă sunt singurii care se vor sili să treacă prin poarta cea strâmtă şi calea cea îngustă 25:48 care duce la viaţa veşnică, la bucurie deplină şi satisfacţii veşnice. Cei care doar caută să intre, niciodată nu vor fi în stare. Întreaga viaţă creştină a multora va fi petrecută într-un efort nu mai mare decât acela de a căuta, şi singura lor răsplată va fi să descopere o totală imposibilitate pentru ei de a intra pe acea poartă strâmtă. 25:49 Am fost surprinsă să văd cât de multe familii sunt orbite de Satana, aşa încât ele nu au nici o bănuială despre lucrările, vicleniile şi înşelăciunea lui Satana, practicate chiar în mijlocul lor. Părinţii par să fie drogaţi de influenţa paralizatoare a celui rău şi, totuşi, socotesc că totul este în regulă. Mi-a fost arătat că Satana caută să degradeze minţile celor ce se unesc în căsătorie, pentru ca el să-şi poată pune pecetea lui hidoasă pe chipul copiilor lor. Pentru că au intrat în legătură de căsătorie, mulţi socotesc că-şi pot permite să fie stăpâniţi de patimi senzuale. Ei sunt conduşi de Satana, care îi înşeală şi-i face să pervertească această instituţie sacră. El este foarte mulţumit cu acest nivel inferior, pe care-l ia mintea lor; pentru că el are mult de câştigat în această direcţie. Satana ştie că, dacă poate excita patimile josnice şi le menţine în ascendenţă, el n-are de ce să fie îngrijorat cu privire la experienţa lor creştină; pentru că facultăţile morale şi intelectuale vor fi subordonate, în timp ce înclinaţiile senzuale vor predomina şi vor fi ascendente; şi aceste patimi josnice vor fi întărite prin exercitare, în timp ce calităţile mai nobile vor deveni din ce în ce mai slabe. 25:50 El îi poate modela pe copii mult mai uşor decât pe părinţii lor, pentru că el poate să controleze în aşa fel mintea părinţilor, încât, prin ei, poate pune propria lui pecete pe caracterul copiilor lor. În felul acesta, mulţi copii se nasc cu pasiuni senzuale, în mare măsură în ascendenţă, în timp ce facultăţile morale sunt slab dezvoltate. Copiii aceştia au nevoie de cea mai atentă creştere pentru a scoate la lumină, a întări şi dezvolta puterile intelectuale şi morale, ca acestea să poată lua conducerea. Dar lucrările lui Satana nu sunt observate, vicleniile lui nu sunt 25:51 înţelese. Copiii nu sunt educaţi pentru Dumnezeu. Educaţia lor religioasă şi morală este neglijată. Pasiunile senzuale sunt în continuu întărite, în timp ce facultăţile morale ajung slăbite. 25:52 Unii copii încep să practice onania încă din copilărie; şi pe măsură ce cresc în vârstă, pasiunile păcătoase cresc o dată cu creşterea lor şi se întăresc o dată cu întărirea lor. Mintea lor nu se odihneşte. Fetele doresc compania băieţilor, şi băieţii pe cea a fetelor. Comportamentul lor nu este rezervat şi modest. Sunt foarte obraznici şi îndrăzneţi şi îşi iau libertăţi necuviincioase. Obiceiul onaniei le-a înjosit mintea şi le-a pătat sufletele. Cugete netrebnice, citirea de romane, poveşti de dragoste şi cărţi cu conţinut murdar le excită imaginaţia, şi exact aşa ceva se potriveşte cu mintea lor depravată. Lor nu le place să muncească şi când se angajează în vreo lucrare se plâng de oboseală; îi doare spatele; îi doare capul. Există o cauză obiectivă? Sunt ei obosiţi din cauza muncii lor? Nu, nu! Şi totuşi părinţii cedează faţă de plângerile lor şi îi eliberează de muncă şi responsabilitate. Aceasta este exact cel mai rău lucru pe care îl pot face pentru ei. Ei îndepărtează în felul acesta aproape singura barieră care îl împiedică pe Satana să aibă acces liber la mintea lor slăbită. Munca folositoare ar fi, într-o mare măsură, o apărare faţă de stăpânirea lor de către acest viciu. 25:53 Noi avem o oarecare cunoştinţă despre maniera lui Satana de a lucra şi despre cât de bine reuşeşte să facă aceasta. Din ceea ce mi-a fost arătat, el a paralizat mintea părinţilor. Cu greu bănuiesc că copiii lor pot fi greşiţi şi păcătoşi. Unii dintre aceşti copii mărturisesc a fi creştini şi părinţii continuă să doarmă, netemându-se de nici o primejdie; în timp ce mintea şi trupul copiilor lor devin epave. Unii părinţi nici măcar nu se îngrijesc să-şi ţină copiii cu ei când sunt în casa lui Dumnezeu. Tinerele iau parte la adunări, împreună cu părinţii lor, şi-şi ocupă locuri, dacă e posibil, mai ales în ultimele rânduri. 25:54 Ele au obiceiul de a se scuza pentru părăsirea locaşului. Băieţii înţeleg acest lucru şi ies mai înainte sau după fete, şi apoi când adunarea se încheie, ei le însoţesc acasă. Părinţii nu sunt deloc informaţi de acest lucru. Din nou sunt prezentate pretexte pentru a merge la plimbare, şi băieţi şi fete se adună pe terenuri plăcute sau în alte locuri retrase şi acolo se joacă şi se distrează, fără ca cineva să-i supravegheze. Ei îi imită pe bărbaţii şi pe femeile mature. 25:55 Aceasta este o epocă grăbită. Băieţei şi fetiţe încep să-şi acorde atenţie unii altora când ar trebui să fie la grădiniţă, ca să ia lecţii de modestie şi comportament. Care este efectul acestei amestecări? Măreşte aceasta castitatea tinerilor, care se dună astfel împreună? Desigur că nu! Aceasta măreşte prima poftă păcătoasă, iar după astfel de întâlniri, tinerii sunt înnebuniţi de diavol şi se dedau la practici netrebnice. 25:56 Părinţii sunt adormiţi şi nu ştiu că Satana a înfipt steagul său diabolic chiar în mijlocul familiilor lor. Am fost îndemnată să întreb, ce vor deveni tinerii din acest veac stricat? Repet, părinţii sunt adormiţi. Copiii sunt zăpăciţi de un bolnăvicios sentimentalism de dragoste, şi adevărul nu are putere să corecteze răul. Ce poate fi făcut spre a opri curentul răului? Părinţii pot face mult, dacă vor. Dacă o fată care de-abia a ajuns să intre în vârsta adolescenţei este acostată necuviincios de un băiat de vârsta ei, sau mai în vârstă, ea trebuie să fie învăţată să se simtă atât de jignită, încât astfel de apropouri să nu mai fie repetate niciodată. Când este des căutată compania unei fete de către băieţi sau tineri, ceva este rău. Acea fată tânără are nevoie de o mamă care să-i arate care este locul ei, să o înfrâneze şi s-o înveţe ce se cuvine unei fete de vârsta ei. 25:57 Învăţătura stricată, care s-a răspândit şi care susţine, din punct de vedere al sănătăţii, că sexele trebuie să se amestece, şi-a făcut lucrarea ei vătămătoare. Când părinţii şi 25:58 tutorii descoperă o zecime din dibăcia pe care o posedă Satana, atunci această asociere de sexe poate fi aproape inofensivă. Aşa cum stau lucrurile, Satana are cel mai mare succes în efortul lui de a fermeca mintea tinerilor, iar amestecul de băieţi şi fete nu face decât să mărească răul de douăzeci de ori. Faceţi ca băieţii şi fetele să fie antrenaţi în muncă folositoare. Dacă sunt obosiţi, ei vor fi mai puţin tentaţi să-şi corupă propriile lor corpuri. Nimic nu este de sperat în cazul tinerilor, dacă nu există o schimbare totală în mintea celor care sunt mai în vârstă. Viciul este imprimat pe fizionomia băieţilor şi a fetelor, şi totuşi, ce este de făcut spre a opri înaintarea acestui rău? Băieţii şi tinerii sunt lăsaţi şi încurajaţi să-şi ia libertatea de a face apropouri necuviincioase fetelor şi tinerelor. Rugăciunea mea este ca Dumnezeu să-i trezească pe taţi şi pe mame la o lucrare serioasă, spre a schimba această teribilă stare de lucruri. 25:59 Mă uitam la mărturiile date pentru păzitorii Sabatului şi am fost uimită de îndurarea lui Dumnezeu şi de purtarea Lui de grijă pentru poporul Său, care le dă atât de multe avertizări, le scoate în evidenţă primejdiile şi prezintă înaintea lor poziţia înaltă pe care doreşte ca ei s-o ocupe. Dacă ei s-ar păstra în iubirea Lui şi s-ar despărţi de lume, Dumnezeu ar face ca binecuvântările Lui să rămână asupra lor şi lumina Lui să strălucească în jurul lor. Influenţa lor spre bine ar putea fi simţită în fiecare ramură a lucrării şi în fiecare parte a câmpului Evangheliei. Dar ei nu reuşesc să aibă gândul lui Dumnezeu, dacă continuă să aibă un simţământ atât de mic despre înaltul caracter al lucrării, cum au avut în trecut; influenţa şi exemplul lor se vor dovedi a fi un blestem teribil. Ei vor produce vătămare, şi numai vătămare. Sângele cel preţios al sufletelor se va găsi pe hainele lor. 25:60 Mărturii de avertizare au fost repetate. Eu întreb: Cine a luat seama la ele? Cine a fost zelos în a se pocăi de păcatele şi nelegiuirea lor şi să alerge serios spre ţintă pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu în Hristos Isus? 25:61 Cine a arătat lucrarea lăuntrică a lui Dumnezeu, care duce la tăgăduire de sine şi umilă jertfire de sine? Care dintre cei care au fost avertizaţi s-au despărţit de lume, de iubirea şi poftele ei, încât să arate o creştere zilnică în harul şi cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos? Pe cine să găsim printre cei activi care să simtă povara pentru biserică? Pe cine să vedem că Dumnezeu îi foloseşte în mod special, lucrând prin ei, să înalţe stindardul şi să aducă biserica la înălţimea Lui, ca ei să-L poată încerca pe Domnul şi să vadă dacă nu va revărsa o binecuvântare asupra lor? 25:62 Eu am aşteptat nerăbdătoare, sperând că Dumnezeu va pune Duhul Său în unii şi îi va folosi ca unelte ale îndreptăţirii spre a trezi şi pune în ordine biserica. Am fost aproape disperată când am văzut, an după an, o mai mare depărtare de simplitatea pe care mi-a arătat-o Dumnezeu, care ar trebui să caracterizeze viaţa urmaşilor Lui. Există din ce în ce mai puţin interes şi mai puţină consacrare faţă de cauza lui Dumnezeu. Eu întreb: În ce au căutat să trăiască în conformitate cu lumina dată lor cei care mărturisesc a crede în mărturii? În ce au luat seama la mărturiile date? În ce au ţinut ei cont de instrucţiunile pe care le-au primit? 25:63 Am văzut că trebuie să fie efectuate mari schimbări în inimile şi viaţa multora, înainte ca Dumnezeu să poată lucra prin ei, prin puterea Lui, pentru salvarea altora. Ei trebuie să fie reînnoiţi după chipul lui Dumnezeu, în dreptate şi sfinţire adevărată. Atunci iubirea de lume, iubirea de sine şi orice ambiţie a vieţii menite să înalţe eul vor fi schimbate prin harul lui Dumnezeu şi folosite în lucrarea specială de salvare de suflete pentru care a murit Hristos. Umilinţa va lua locul mândriei şi trufaşa preţuire de sine va fi schimbată cu blândeţe. Orice putere a inimii va fi stăpânită de iubire dezinteresată pentru toată lumea. Am văzut că Satana se va trezi când ei vor începe să lucreze serios la reformarea lor. El ştie 25:64 că aceste persoane, dacă sunt consacrate faţă de Dumnezeu, pot să facă dovada tăriei făgăduinţelor Lui şi să realizeze o putere care lucrează în ei, şi pe care adversarul nu e în stare s-o contracareze sau să-i reziste. Ei vor realiza viaţa lui Dumnezeu în suflet. 25:65 O familie a avut nevoie, în mod deosebit, de toate binefacerile pe care putea să le primească din reforma în mâncare, totuşi, chiar aceştia au fost complet abătuţi. Carnea şi untul au fost folosite de ei fără restricţie, şi condimentele n-au fost complet îndepărtate. Familia aceasta ar fi putut avea mari foloase dintr-o mâncare hrănitoare, bine aranjată. Capul familiei avea nevoie de o hrană nutritivă simplă. Ocupaţia lui era sedentară, şi sângele s-a mişcat greoi prin organismul lui. El n-a putut avea ca alţii, folos din exerciţii sănătoase; de aceea hrana lui trebuia să fie de calitate şi cantitate corectă. În această familie, n-a fost o administrare corectă cât priveşte mâncarea; acolo a fost neregularitate. Ar fi trebuit să fie pentru fiecare mâncare timp anumit, şi hrana trebuia pregătită în formă simplă şi fără grăsime; dar a trebuit să urmeze dureri spre a avea o hrană hrănitoare, sănătoasă şi atrăgătoare. În această familie, ca şi în multe altele, se făcea pentru vizitatori o demonstraţie specială - au fost pregătite multe feluri de mâncare, şi adesea făcute prea bogate, astfel că cei care şedeau la masă erau ispitiţi să mănânce peste măsură de mult. Şi apoi, în absenţa musafirilor, a urmat o mare sărăcire a preparatelor aduse pe masă. Mâncarea era slabă şi lipsită de aport nutritiv. Era considerată ca o hrană "doar pentru noi". Mâncarea era adesea ciugulită şi timpul regulat pentru masă nu era respectat. Printr-o astfel de administrare, fiecare membru al familiei era vătămat. Este un păcat pentru fiecare dintre surorile noastre să facă aşa de mari pregătiri pentru vizitatori şi să facă rău propriilor lor familii, printr-o mâncare sărăcăcioasă, care nu va reuşi să hrănească organismul. 25:66 Fratele la care s-a făcut referire simţea o lipsă în organismul lui; el nu era hrănit, şi a crezut că mâncarea cu carne îi va da 25:67 tăria de care avea nevoie. Dacă ar fi fost îngrijit cum trebuie - masa întinsă la timp potrivit şi cu hrană de calitate - toate cererile organismului ar fi fost din belşug împlinite. Untul şi carnea excită. Acestea au vătămat stomacul şi au pervertit gustul. Nervii sensibili ai creierului au fost amorţiţi şi apetitul senzual întărit pe socoteala facultăţilor intelectuale şi morale. Aceste puteri superioare, care trebuia să-i stăpânească, au devenit mai slabe, astfel că lucrurile veşnice nu erau sesizate. Paralizia a amorţit spiritul şi devoţiunea. Satana a triumfat, văzând cât de uşor poate să aibă acces prin apetit şi să stăpânească pe bărbaţi şi pe femei cu agerime de minte, meniţi de Creator să facă o lucrare mare şi bună. 25:68 Cazul amintit mai sus nu este izolat; dacă ar fi fost, nu l-aş fi prezentat aici. Când Satana pune stăpânire pe minte, ce repede dispare lumina şi instrucţiunea pe care a dat-o Domnul atât de binevoitor şi nu mai are nici o putere! Cât de mulţi formulează scuze şi prezintă necesităţi care n-au nici o raţiune, pentru a-i susţine în umblarea lor cea rea, şi a înlătura lumina, călcând-o în picioare! Eu vorbesc cu convingere. Cea mai mare obiecţiune faţă de reforma sanitară este că poporul acesta n-o trăieşte; şi pe deasupra, ei vor spune că nu pot trăi reforma sanitară şi să-şi păstreze puterea. 25:69 În fiecare caz de felul acesta, descoperim un bun motiv pentru care ei nu pot trăi reforma sanitară. Ei n-o trăiesc şi niciodată n-au urmat-o cu stricteţe, de aceea ei nu au folos din ea. Unii cad în greşeală pentru că, renunţând la mâncarea de carne, nu o înlocuiesc cu cele mai bune fructe şi vegetale, pregătite în cea mai naturală stare, fără grăsime şi condimente. Dacă ei ar aranja cu îndemânare darurile cu care i-a înconjurat Creatorul, dacă părinţii şi copiii cu o conştiinţă lucidă s-ar angaja uniţi în lucrare, ei s-ar bucura de o hrană simplă şi apoi ar fi în măsură 25:70 să vorbească pe înţeles despre reforma sanitară. Cei care n-au fost convertiţi la reforma sanitară, şi niciodată n-au adoptat-o pe deplin, nu sunt judecători ai binefacerilor ei. Cei care se abat ocazional să-şi satisfacă gustul, mâncând un curcan îngrăşat, sau altă mâncare de carne, îşi pervertesc apetitul şi nu sunt cei care să judece binefacerile pentru organism ale reformei sanitare. Ei sunt stăpâniţi de gust, şi nu de principii. 25:71 Eu am o masă bine stabilită pentru toate ocaziile. Nu fac nici o schimbare pentru vizitatori, fie că sunt credincioşi sau necredincioşi. Caut ca niciodată să nu fiu surprinsă de lipsa de pregătire, pentru a putea avea la masa mea de la unu la şase musafiri, care s-ar putea întâmpla să intre în casă. Am destulă hrană simplă, sănătoasă, gata să satisfacă foamea şi să hrănească organismul. Dacă cineva doreşte mai mult decât atât, ei sunt liberi să găsească aceasta în altă parte. Unt sau mâncare cu carne de orice fel nu ajung pe masa mea. Prăjituri se află rar pe ea. În general, am o bogată provizie de fructe, pâine bună şi vegetale. Masa noastră este totdeauna bine apreciată şi toţi cei care mănâncă se simt bine şi trag foloase. Toţi iau loc fără poftă de gurmand, dar mănâncă cu poftă darurile oferite de Creatorul nostru. 25:72 O surprinzătoare indiferenţă a fost manifestată cu privire la acest important subiect chiar de către cei din inima lucrării. Lipsa de stăruinţă cu privire la principiile reformei sanitare este un adevărat semn al caracterului şi tăriei lor spirituale. Ei sunt deficitari în perfecţionarea experienţei lor creştine. Conştiinţa nu este luată în seamă. Temeiul sau cauza fiecărei acţiuni corecte, care există şi lucrează în inima reînnoită, asigură ascultare fără motive externe sau egoiste. Duhul adevărului şi o conştiinţă bună sunt suficiente pentru a inspira şi reglementa motivele şi purtarea celor care învaţă de la Hristos şi sunt asemenea Lui. Cei care n-au puterea principiului religios în ei sunt abătuţi uşor prin exemplul altora, într-o direcţie greşită. Cei care niciodată n-au învăţat 25:73 de la Dumnezeu datoria lor, şi nu au făcut ei înşişi cunoştinţă cu scopurile Lui cu privire la ei, nu sunt vrednici de încredere în vremuri de conflict serios cu puterile întunericului. Ei sunt abătuţi de aparenţele externe şi actuale. Oamenii lumeşti sunt guvernaţi de principii lumeşti; ei nu pot aprecia altfel. Dar creştinii nu trebuie să fie guvernaţi de aceste principii. Ei trebuie să caute să se întărească pe ei înşişi în îndeplinirea datoriei lor din nici o altă considerare decât din iubirea de a asculta de fiecare cerinţă a lui Dumnezeu, aşa cum se află în Cuvântul Lui şi e dictată de o conştiinţă luminată. 25:74 În inima reînnoită va fi stabilit principiul de a asculta de voinţa lui Dumnezeu, pentru că există o iubire pentru ceea ce este drept, bun şi sfânt. Nu va fi nici o ezitare, nici o sfătuire cu gustul, sau cercetarea confortului, ori acţionare pe o anumită cale pentru că alţii fac astfel. Fiecare trebuie să trăiască pentru sine. Mintea tuturor celor care sunt reînnoiţi prin har va fi un mediu care primeşte continuu lumină, har şi adevăr de sus, şi pe care le transmite altora. Lucrarea lor este roditoare. Rodul lor este pentru sfinţire şi la sfârşit pentru viaţă veşnică. 25:75 Dar foarte puţini cunosc experimental influenţa sfinţitoare a adevărurilor pe care le posedă. Ascultarea şi devoţiunea lor n-au fost în acord cu lumina şi privilegiile lor. Ei n-au simţământul real al obligaţiei care apasă asupra lor de a umbla ca nişte copiii ai luminii şi nu ca nişte copii ai întunericului. Dacă lumina care le-a fost dată acestora ar fi fost dată Sodomei şi Gomorei, ei s-ar fi pocăit în sac şi cenuşă şi ar fi scăpat de marea mânie a lui Dumnezeu. La ziua judecăţii va fi mult mai uşor pentru Sodoma şi Gomora decât pentru cei care au fost privilegiaţi cu lumină şi au avut o mare cantitate de muncă, dar n-au profitat de ea. Ei au nesocotit mântuirea cea mare, pe care Dumnezeu, în îndurarea Sa, era binevoitor să 25:76 le-a acorde. Ei au fost atât de orbiţi de Satana, încât s-au crezut, într-adevăr, bogaţi şi de partea lui Dumnezeu, când Martorul Credincios declară că sunt ticăloşi, nenorociţi, săraci, orbi şi goi. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: