21:40 El avea repulsie să recunoască cinstit că a făcut greşeli şi că a făcut rău, iar, spre a ieşi din dificultate, mai degrabă îşi punea la lucru toate puterile minţii, ca să născocească o scuză cu care se mângâia că nu era o minciună directă, decât să se umilească îndeajuns pentru a-şi mărturisi greşeala. Acest obicei l-a dus cu sine în experienţa lui religioasă. El avea o abilitate personală de a nu mai aduce în discuţie un subiect, spunând că l-a uitat.