20:10 "Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi dar în aşa fel, ca să căpătaţi premiul! Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta, ca să capete o cunună, care se poate veşteji; noi să facem lucrul acesta pentru o cunună care nu se poate veşteji. Eu, deci alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat" ( 1 Cor. 9,24-27). Cei care se angajau să alerge la concursuri spre a obţine acea cunună, care era considerată ca o onoare specială, erau cumpătaţi în toate lucrurile, aşa încât muşchii, creierul şi orice parte din ei să poată fi în cea mai bună stare pentru alergare. Dacă n-ar fi fost cumpătaţi în toate lucrurile, n-ar fi avut acea elasticitate pe care o aveau, fiind cumpătaţi. Dacă erau cumpătaţi, puteau să alerge cu mai mult succes; erau mult mai siguri de câştigarea cununii.