12:43 dintre ei sunt tot atât de nerecunoscători, ca şi fiinţele fără raţiune. Sacrificiul pentru om a fost nemărginit de mare, peste ceea ce înţelege cel mai puternic intelect, totuşi, oameni care pretind că sunt părtaşi la aceste beneficii cereşti, care au fost cumpărate cu un preţ atât de mare, sunt din cale-afară de egoişti spre a face vreun sacrificiu adevărat pentru Dumnezeu. Mintea lor este la lume. În Psalmul 49, citim: "Ei se încred în avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare. Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să-I dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării. Răscumpărarea sufletului este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată" (Ps. 49,6-8). Dacă ar ţine seama şi ar putea să aprecieze, într-o mică măsură, sacrificiul imens făcut de Hristos, toţi s-ar simţi mustraţi pentru teama şi egoismul lor cel mare. "Dumnezeul nostru vine şi nu tace. Înaintea Lui merge un foc mistuitor, şi împrejurul Lui o furtună puternică. El strigă spre ceruri sus, şi spre pământ, ca să judece pe poporul Său: 'Strângeţi-Mi pe credincioşii Mei, care au făcut legământ cu Mine, prin jertfă'" (Ps. 50,3-5). Din cauza egoismului şi a iubirii de lume, Dumnezeu este uitat şi mulţi au sărăcie sufletească şi strigă: "Sărăcia mea, sărăcia mea". Dumnezeu a împrumutat mijloace poporului Său spre a-i pune pe credincioşi la încercare, spre a le testa adâncimea mărturisitei lor iubiri faţă de El. Unii vor pleca de la El şi, mai degrabă, vor renunţa la comoara lor cerească decât să micşoreze averile pământeşti, spre a face un legământ cu El, prin jertfă. El îi cheamă la jertfă; dar iubirea de lume le astupă urechile şi nu vor să audă.