10:16 aceasta ar fi fost spre ruina lor. În astfel de cazuri de suferinţă, în care Satana stăpâneşte asupra minţii, mai înainte de a ne angaja în rugăciune trebuie să aibă loc o amănunţită cercetare de sine, spre a descoperi dacă nu cumva există păcate care trebuie să fie regretate, mărturisite şi părăsite. Este nevoie de o adâncă umilinţă a sufletului înaintea lui Dumnezeu şi de hotărâtă şi smerită încredere numai în meritele sângelui lui Hristos. Postul şi rugăciunea nu vor îndeplini nimic, atâta timp cât inima este înstrăinată de Dumnezeu printr-o cale greşită de acţiune. "Oare acesta este postul plăcut Mie? Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanţurile răutăţii, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriţi, şi rupe orice fel de jug; împarte-ţi pâinea cu cel flămând, şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l şi nu întoarce spatele semenului tău. Atunci tu vei chema, şi Domnul va răspunde, vei striga, şi El va zice: 'Iată-Mă! ' Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, ameninţările cu degetul şi vorbele de ocară, dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci luminata va răsări peste întunecime, şi întunericul tău va fi ca ziua în amiaza mare! Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă" (Isaia 58,5-7,9- 11).