9:6 "Sunt mulţumită că acum pot avea copiii lângă mine, să le port eu de grijă şi să-i educ pe calea cea dreaptă. Săptămâni de zile am simţit o foame şi o sete după mântuire şi ne-am bucurat de o comuniune aproape neîntreruptă cu Dumnezeu. De ce să stăm oare departe de izvor, când putem veni să ne adăpăm? De ce murim din lipsă de pâine, când este din belşug? Este hrană şi se oferă gratuit. O, suflete al meu, ospătează-te zilnic din bucuriile cereşti. De ce să nu mă bucur de pace? Lauda Domnului este în inima mea şi pe buzele mele. Ne putem bucura de plinătatea iubirii Mântuitorului. Putem să ne bucurăm de slava Lui. Sufletul meu poate spune acest lucru. Negura a fost risipită de lumina Sa preţioasă şi nu pot uita niciodată acest lucru. Doamne, ajută-mă să am mereu o amintire vie a acestuia. Treziţi-vă, toate energiile sufletului meu! Trezeşte-te, suflete, şi adu slavă Mântuitorului pentru uimitoarea Sa dragoste!"