8:92 Trenul a alergat vreo trei mile de la Jackson, când mişcarea a devenit foarte violentă, zdruncinându-ne înainte şi înapoi şi oprind în cele din urmă. Am deschis fereastra şi am văzut un vagon cu capătul de la spate ridicat. Am auzit gemete înfricoşătoare şi era o mare confuzie. Locomotiva fusese aruncată de pe calea ferată, însă vagonul în care ne aflam noi era pe linie şi se afla la o distanţă de aproximativ treizeci de metri de cele de dinaintea lui. Vagonul cu bagaje nu a suferit multe vătămări şi cufărul nostru cel mare cu cărţi a rămas neatins. Vagonul de clasa a II-a a fost zdrobit, iar bucăţi din el împreună cu pasagerii au fost aruncaţi de ambele părţi ale liniei ferate. Vagonul în care încercasem să găsim locuri era mult distrus, iar unul din capetele sale era ridicat pe un morman de ruine. Cuplajul nu a fost distrus, însă vagonul în care ne aflam noi nu a fost legat de cel din faţa noastră, de parcă un înger le-ar fi despărţit. Patru persoane au fost omorâte sau rănite mortal şi mulţi au fost răniţi. Nu puteam simţi altceva decât că Dumnezeu a trimis un înger pentru a ne păstra viaţa.