8:48 Soţul meu lucra din greu, cărând piatră pentru calea ferată, însă nu obţinea ceea ce i se cuvenea pentru munca făcută. Fratele şi sora H. împărţeau cu noi bucuros ori de câte ori puteau, însă şi ei se aflau în împrejurări asemănătoare. Ei credeau din toată inima în prima şi a doua solie îngerească şi au dat cu generozitate din ceea ce aveau pentru înaintarea lucrării, până când au ajuns să fie dependenţi de lucrul zilnic. Soţul meu a plecat de la calea ferată şi a început să lucreze la tăiatul crengilor în pădure, cu toporul. Cu o durere continuă de şale, el muncea de dimineaţa din zori până când se întuneca pentru a câştiga aproximativ 50 cenţi pe zi. Nopţi întregi nu putea să doarmă din cauza durerilor. Ne străduiam să ne menţinem curajul şi să ne încredem în Domnul. Eu nu am murmurat. Dimineaţa îmi arătam mulţumirea faţă de Dumnezeu pentru că ne-a mai păstrat viaţa încă o noapte, iar seara eram recunoscătoare că ne-a mai ţinut încă o zi. Într-o zi, când proviziile noastre se terminaseră, soţul meu s-a dus la patronul lui să ia bani sau alimente. Era o zi cu furtună şi a trebuit să meargă trei mile