8:21 Îndată un înger mi-a poruncit să mă ridic, iar priveliştea din faţa ochilor mei cu greu poate fi descrisă. În faţa mea se afla o grupă de oameni cu părul şi veşmintele sfâşiate şi ale căror chipuri purtau semnele disperării şi ororii. Ei s-au apropiat de mine şi şi-au frecat hainele de ale mele. Când am privit la hainele mele, am văzut că erau pătate de sânge. Din nou am căzut ca un mort la picioarele îngerului meu însoţitor. Nu puteam rosti nici o scuză şi doream să pot pleca din acel loc sfânt. Îngerul m-a ridicat şi a spus: "Nu este cazul tău acum, însă această scenă a fost trecută prin faţa ta ca să-ţi arate ce se va întâmpla cu tine dacă vei neglija să spui altora ceea ce ţi-a descoperit Domnul. Însă, dacă vei fi credincioasă până la sfârşit, vei mânca din pomul vieţii şi vei bea din râul cu apa vieţii. Vei avea mult de suferit, însă harul lui Dumnezeu îţi este de ajuns". Am căzut atunci, vrând să fac tot ce-mi va cere Domnul, numai să pot avea aprobarea Sa şi să nu mai simt acea privire încruntată.