40:34 Atât cât sunt în stare să îmi dau seama, jumătate dintre cei în suferinţă din poporul nostru, care ar trebui să petreacă săptămâni sau luni la Institut, nu au cu ce plăti cheltuielile legate de călătorie şi şederea acolo. Oare să-i reţină sărăcia pe aceşti prieteni ai Domnului nostru de la binecuvântările pe care El ni le-a oferit cu atâta generozitate? Să fie aceştia lăsaţi mai departe să lupte cu dubla povară a bolii şi sărăciei? Bogaţii care sunt bolnavi, care îşi permit tot confortul în viaţă, care îşi permit să-i tocmească pe alţii să lucreze din greu în locul lor, pot, cu grijă şi odihnă, informându-se şi făcând tratament acasă, să se bucure de o foarte bună stare de sănătate fără să meargă la Institut. Însă ce pot face fraţii noştri săraci pentru a redobândi sănătatea? Ei pot face ceva, însă sărăcia îi împinge să lucreze mai mult decât sunt în stare în realitate. Ei nu au nici măcar cele necesare pentru viaţă; iar în ceea ce priveşte mijloacele din gospodărie, mobilă, vase pentru băi şi instalaţii pentru o bună aerisire, ei nu au aşa ceva. Poate că singura cameră pe care o au este ocupată cu o sobă pentru gătit şi iarna, şi vara; şi se poate ca toate cărţile pe care le au în casă, cu excepţia Bibliei, să fie cuprinse între degetul mic şi cel mare. Ei nu au bani ca să-şi cumpere cărţi pe care să le poată citi ca să ştie cum să trăiască. Aceşti scumpi fraţi sunt cei care au nevoie de ajutor. Mulţi dintre ei sunt creştini umili. Poate că au greşeli, şi unele dintre acestea poate că sunt cauza sărăciei şi mizeriei lor. Cu toate acestea, ei au dreptul la o viaţă mai bună, ca şi noi ceilalţi, care avem mijloacele necesare pentru a ne îmbunătăţi starea de sănătate, atât a noastră, cât şi a altora. Trebuie să-i tratăm cu îngăduinţă şi să-i ajutăm cu bucurie.