37:53 şi le auzeau rostind îndoieli cu privire la acceptarea lor de către Dumnezeu şi, de asemenea, manifestând sentimente de deznădejde, ei au început să mă critice, ca şi când eu eram de vină pentru că aceştia treceau prin necaz. Cei care mă criticau în acest fel erau cu totul în necunoştinţă de cauză în legătură cu cele despre care vorbeau. Am protestat împotriva acelora care judecau felul în care acţionam eu. Îmi fusese desemnată neplăcuta lucrare de a mustra păcatele tainice ale oamenilor. Dacă aş fi făcut cunoscut public ceea ce trebuia să rămână secret, şi aceasta pentru a preîntâmpina suspiciunile şi gelozia, aş fi păcătuit împotriva lui Dumnezeu şi aş fi greşit faţă de persoanele în cauză. Reproşurile şi greşelile trebuia să nu le fac cunoscute, să le ţin în mine însămi. Oricum ar judeca alţii, eu nu voi trăda niciodată încrederea pe care mi-a acordat-o cel păcătos care se pocăieşte şi nu voi dezvălui în faţa altora ceea ce trebuie făcut cunoscut doar celor care sunt vinovaţi de acele păcate. Le-am spus celor adunaţi că trebuie să nu se amestece şi să mă lase să acţionez liber, în temere de Dumnezeu. Am plecat de la acea întrunire uşurată de o grea povară.