37:12 unuia împotriva altuia prinsese adânc rădăcini şi un spirit lumesc pusese stăpânire pe ei. Şi, în ciuda stării în care se aflau, ei se bucuraseră de eforturile predicatorilor noştri atât de rar, încât erau flămânzi după hrană spirituală. Aici au început efectiv primele noastre eforturi după boala soţului meu. Aici el a început să lucreze ca în anii de început, deşi era foarte slăbit. El vorbea treizeci sau patruzeci de minute înainte de prânz, atât în Sabat, cât şi în ziua întâi, iar eu completam restul timpului şi apoi vorbeam cam o oră şi jumătate în după-amiaza acelor zile. Eram ascultaţi cu cea mai mare atenţie. Vedeam cum soţul meu devenea tot mai puternic, mai clar, iar subiectele prezentate erau tot mai închegate. Şi când, cu o ocazie, el a vorbit cu putere şi claritate timp de o oră, simţind asupra lui povara lucrării aşa cum o făcea de obicei când vorbea, sentimentele mele de mulţumire au fost departe de a putea fi exprimate. M-am ridicat în adunare şi timp de aproape jumătate de oră am încercat,plângând, să mi le exprim. Adunarea a fost mişcată. Am simţit asigurarea că aceştia constituiau zorile unor zile mai bune pentru noi.