Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Mărturii pentru comunitate vol.1

Mărturii pentru comunitate vol.1, 36


36:1 Faceţi să circule publicaţiile

36:2 Mi-a fost arătat că noi nu ne facem datoria în ce priveşte circulaţia gratuită a publicaţiilor mici. Există multe suflete sincere care ar putea îmbrăţişa adevărul doar prin intermediul acestor mijloace. Dacă pe fiecare exemplar al acestor broşuri mici s-ar face un anunţ referitor la publicaţiile noastre şi locul de unde

36:3 pot fi procurate, în felul acesta s-ar extinde circulaţia publicaţiilor mai mari, cum ar fi Review, Instructor şi Reformer.

36:4 Aceste broşuri mici, de patru, opt sau şaisprezece pagini, pot fi oferite contra unei sume foarte mici, ce poate fi compensată dintr-un fond adunat din donaţiile celor care au lucrarea pe inimă. Când scrieţi unui prieten, puteţi pune în plic şi o broşură sau două, fără să fie nevoie să puneţi mai multe timbre. Când întâlniţi oameni în tren, în vapor, care par a avea urechi de auzit, le puteţi oferi o broşură. Aceste broşuri nu trebuie împrăştiate dezordonat, precum frunzele toamna, ci ar trebui înmânate după o anumită rânduială, gratuit, acelora care, probabil, le vor preţui. În acest fel se va face publicitate publicaţiilor noastre şi editurii noastre într-un mod care va aduce după sine rezultate bune.

36:5 "REFORMATORUL SĂNĂTĂŢII"

36:6 Poporul piere din lipsă de cunoştinţă. Îngerul a spus: "Uniţi cu credinţa fapta; şi cu fapta cunoştinţa". După primirea credinţei Evangheliei, cea dintâi lucrare a noastră este să căutăm să adăugăm acesteia principii virtuoase, curate, şi astfel să curăţim mintea în vederea primirii adevăratei cunoştinţe. Boli peste putinţă de a fi descrise apasă asupra poporului şi, cu toate acestea, ei par să rămână neştiutori în legătură cu mijloacele de vindecare şi de calea pe care o au de urmat pentru a evita boala.

36:7 Înfiinţarea Institutului pentru Sănătate a constituit planul lui Dumnezeu nu numai cu scopul de a împărtăşi cunoştinţe celor relativ puţini care aveau să ajungă acolo, dar şi pentru ca mulţi să poată fi instruiţi în privinţa efectuării tratamentelor acasă la ei. Publicaţia Health Reformer (Reformatorul sănătăţii) reprezintă mijlocul prin care razele de lumină vor străluci asupra poporului. Aceasta ar trebui să fie cea mai bună revistă de sănătate din ţara noastră. Ea trebuie adaptată nevoilor oamenilor de rând, să fie gata să răspundă tuturor întrebărilor decente şi să explice pe deplin cele dintâi principii ale legilor vieţii şi cum trebuie să ascultăm de ele pentru a ne păstra

36:8 şi ocroti viaţa. Primul mare obiectiv pe care trebuie să-l aibă în vedere publicarea unei asemenea reviste ar trebui să fie binele celor suferinzi din poporul lui Dumnezeu. Oamenii de rând, în special cei prea săraci pentru a putea merge la Institut, pot fi abordaţi şi instruiţi prin Reformatorul Sănătăţii.

36:9 Institutul de sănătate

36:10 În viziunea care mi-a fost la 25 decembrie 1865, am văzut că reforma sanitară constituie o iniţiativă măreaţă, strâns legată de adevărul prezent, şi că adventiştii de ziua a şaptea ar trebui să aibă o clădire pentru cei bolnavi, în care aceştia să poată fi trataţi de bolile lor şi, de asemenea, să înveţe să-şi poarte singuri de grijă pentru a putea preveni boala. Am văzut că poporul nostru nu trebuie să rămână indiferent în privinţa acestui subiect şi să lase pe cei avuţi din rândurile noastre să se ducă la instituţiile populare de tratament cu ajutorul apei din ţară, în vederea redobândirii sănătăţii, unde vor întâmpina nu simpatie, ci opoziţie faţă de credinţa lor religioasă. Cei afectaţi de boală nu suferă numai datorită lipsei puterii fizice, dar şi a celei mintale şi morale; iar păzitorii Sabatului, cei conştiincioşi, aflaţi în suferinţă, nu pot avea la fel de mult folos acolo unde trebuie să vegheze mereu ca să nu-şi compromită credinţa şi să-şi dezonoreze convingerile religioase, cum ar avea la o instituţie ai cărei medici şi conducători simpatizează adevărurile legate de întreita solie îngerească.

36:11 Când oamenii care au suferit mult de pe urma bolii au fost vindecaţi printr-un sistem inteligent de tratament, constând din băi, dietă sănătoasă, perioade corespunzătoare de odihnă şi mişcare fizică şi efectele benefice ale aerului curat, ei sunt adesea conduşi să tragă concluzia că cei care i-au tratat cu succes au dreptate în probleme de religie sau, cel puţin, nu se poate să fie prea departe de adevăr. Astfel, dacă oamenii noştri sunt lăsaţi să meargă la acele instituţii ai căror medici sunt corupţi din punct de vedere religios, ei sunt în primejdia de a fi prinşi în cursă. Am văzut că (în 1865)

36:12 instituţia din __ a fost cea mai bună din Statele Unite. În ce priveşte tratarea bolnavilor, se face o lucrare mare şi bună; însă ei le recomandă pacienţilor lor dansul şi jocul de cărţi şi frecventarea teatrelor şi a altor locuri lumeşti de distracţie de felul acesta, ceea ce este în directă opoziţie cu învăţăturile Domnului Hristos şi ale apostolilor.

36:13 Cei legaţi de Institutul de sănătate existent acum la Battle Creek ar trebui să simtă că sunt angajaţi într-o lucrare importantă şi solemnă şi că ei nu trebuie nicidecum să ia ca model pe medicii institutului de la __ în materie de religie şi distracţii. Cu toate acestea, am văzut că există pericolul de a-i imita în multe lucruri şi de a pierde din vedere caracterul deosebit al acestei măreţe lucrări. Iar dacă cei angajaţi în această iniţiativă încetează să-şi privească lucrarea dintr-un înalt punct de vedere al adevărului prezent, imitând teoria şi practica celor din conducerea instituţiilor în care bolnavii sunt trataţi doar pentru refacerea sănătăţii, binecuvântarea specială a lui Dumnezeu nu va fi asupra institutului nostru mai mult decât este asupra acelora care învaţă şi practică teorii greşite.

36:14 Am văzut că o lucrare de amploare nu poate fi realizată în timp scurt, pentru că nu este un lucru uşor să găseşti doctori pe care Dumnezeu îi poate accepta şi care să poată lucra împreună în armonie, dezinteresat şi cu zel, spre binele oamenilor care suferă. Trebuie avut în vedere întotdeauna că marele obiectiv ce trebuie atins astfel nu este doar sănătatea, ci desăvârşirea şi spiritul de sfinţenie, care nu poate fi atins având corpuri şi minţi bolnave. Acest obiectiv nu poate fi atins lucrând şi având ca standard numai cele lumeşti. Dumnezeu va ridica bărbaţi şi îi va califica spre a-i angaja în lucrare nu doar ca medici pentru trup, ci şi pentru sufletul bolnav de păcat, ca părinţi spirituali pentru tineri şi pentru cei fără experienţă.

36:15 Mi-a fost arătat că poziţia dr-ului E. cu privire la distracţii

36:16 este greşită şi că părerile lui cu privire la exerciţiile fizice nu sunt toate corecte. Distracţiile pe care le recomandă unora le sunt de ajutor pentru sănătate, dar altora le sunt un obstacol. El a condamnat în mare măsură munca fizică pentru cei bolnavi, iar învăţăturile sale s-au dovedit, în multe cazuri, dăunătoare. Astfel de exerciţii mintale, cum sunt jocurile de cărţi, şahul şi damele, suprasolicită creierul, îl obosesc pe bolnav şi împiedică însănătoşirea, în timp ce munca fizică uşoară ocupă timpul, îmbunătăţeşte circulaţia, uşurează şi reface creierul şi se dovedeşte de un real folos pentru sănătate. Însă luaţi de la cel suferind o astfel de ocupaţie şi el va deveni agitat şi, având o imaginaţie bolnavă, el îşi vede cazul său mult mai grav decât este în realitate şi astfel tinde să fie nesăbuit.

36:17 Timp de ani de zile mi-a fost arătat din când în când că cei bolnavi trebuie învăţaţi că nu este bine să renunţe de tot la munca fizică pentru a-şi recâştiga sănătatea. Făcând astfel, voinţa dormitează, sângele se va mişca greoi prin corp şi, treptat, va deveni tot mai încărcat. În cazurile în care pacientul este în pericol de a-şi imagina cazul său mult mai grav decât este în realitate, lipsa de activitate va da, cu siguranţă, cele mai nefericite rezultate. Lucrul efectuat în mod regulat dă bolnavului ideea că nu este cu totul nefolositor pe lume şi că poate face şi el ceva. Aceasta îi va da satisfacţie,curaj şi tărie, lucruri pe care distracţiile mintale deşarte nu le pot da niciodată.

36:18 Părerea că cei care au afectate atât puterile fizice, cât şi cele mintale sau care sunt sleiţi, fie trupeşte, fie mintal, trebuie să renunţe la activitate pentru a-şi redobândi sănătatea constituie o mare greşeală. În foarte puţine cazuri poate fi necesară odihna totală pentru o scurtă perioadă de timp, însă astfel de cazuri sunt foarte rare. În majoritatea cazurilor, schimbarea poate să joace un rol foarte important. Cei care sunt zdrobiţi datorită muncii mintale excesive trebuie să-şi odihnească mintea, însă a-i învăţa pe unii ca aceştia că este greşit şi chiar periculos să-şi exercite puterile mintale într-o anumită măsură îi va determina să-şi vadă starea lor mult mai rea decât în realitate. Ei

36:19 devin şi mai nervoşi şi un mare necaz şi povară pentru cei care trebuie să le poarte de grijă. În această stare a minţii, însănătoşirea lor ajunge într-adevăr sub semnul întrebării.

36:20 Cei care sunt doborâţi datorită epuizării fizice trebuie să lucreze mai puţin, iar lucrul pe care îl fac să fie uşor şi plăcut. Însă a-i ţine departe de orice fel de muncă sau mişcare fizică se va dovedi, în cele mai multe cazuri, spre ruina lor. Voinţa se dezvoltă o dată cu lucrul mâinilor lor şi cei obişnuiţi cu munca ar simţi că sunt consideraţi doar ca nişte maşini asupra cărora intervin medicii şi personalul de îngrijire şi imaginaţia lor va fi afectată. Inactivitatea ar fi cel mai mare blestem ce ar putea veni asupra unora ca aceştia. Puterile lor ar ajunge într-o asemenea stare de stagnare, încât ar fi imposibil ca ei să reziste în faţa bolii şi acestei stări de apatie pentru a-şi putea redobândi sănătatea.

36:21 Dr. E. a făcut o mare greşeală în privinţa exerciţiilor fizice şi a distracţiilor şi una încă şi mai mare prin învăţăturile sale cu privire la experienţa religioasă şi emoţia religioasă. Religia Bibliei nu este în detrimentul sănătăţii trupului şi minţii noastre. Influenţa înălţătoare a Duhului lui Dumnezeu este cel mai bun restaurator pentru cei bolnavi. Cerul înseamnă sănătate deplină şi, cu cât sunt mai mult simţite influenţele cereşti, cu atât va fi mai sigură vindecarea bolnavului care are credinţă. Influenţa vederilor susţinute de dr. E. a ajuns la poporul nostru într-o anumită măsură. Păzitorii Sabatului care sunt pentru reforma sanitară trebuie să nu fie deloc contaminaţi de astfel de învăţături. Orice reformă adevărată şi reală ne va aduce mai aproape de Dumnezeu şi de cer, mai aproape de Isus, va dezvolta cunoştinţele noastre în lucrurile spirituale, făcând ca experienţa sfinţirii să fie tot mai profundă în viaţa noastră de credinţă.

36:22 Este adevărat că există minţi dezechilibrate care îşi impun asupra lor însele posturi pe care Scriptura nu le învaţă, de asemenea,rugăciuni şi privarea de odihnă şi somn, lucruri pe care Dumnezeu nu le-a cerut niciodată. Unii ca aceştia nu prosperă şi nu fac progrese prin faptele pe care le fac pentru a dobândi starea de neprihănire. Ei au o religie fariseică, şi aceasta nu este religia lui Hristos, ci a lor înşişi. Ei se încred în faptele lor bune pe care le fac pentru a obţine mântuirea, sperând în van să câştige cerul prin

36:23 faptele lor meritorii, în loc să se bizuie, aşa cum ar trebui să o facă orice păcătos, pe meritele Mântuitorului care a fost răstignit, a înviat şi S-a înălţat la cer. Unii de felul acesta au toate şansele să se îmbolnăvească. Însă Domnul Hristos şi adevărata religie sunt sănătate pentru trup şi putere pentru suflet.

36:24 Cei bolnavi ar trebui să facă ceva, în loc să-şi ocupe mintea cu jocuri simple, fapt ce îi va conduce să aibă o părere slabă despre ei înşişi şi îi va face să considere că vieţile lor sunt inutile. Păstraţi trează puterea voinţei deoarece voinţa exercitată şi direcţionată corect constituie un potenţial alinător al nervilor. Bolnavii sunt foarte fericiţi să poată face ceva şi astfel însănătoşirea lor este grăbită.

36:25 Am văzut că cel mai mare blestem care a venit vreodată asupra soţului meu şi a sorei F. au fost îndemnurile primite la__, prin care li se spunea să nu facă nimic pentru a se însănătoşi. Mintea le-a fost afectată, iar lipsa de activitate a dus la gândul şi simţământul că este periculos pentru sănătate şi viaţă să facă mişcare fizică, mai ales dacă prin aceasta obosesc. Maşinăria organismului, atât de rar pusă în mişcare, îşi pierde elasticitatea şi puterea, astfel că, atunci când au început să facă mişcare, articulaţiile le erau înţepenite, muşchii slăbiţi şi fiecare mişcare necesita un efort mare, producând desigur durere. Totuşi, chiar această obosire s-ar fi dovedit o binecuvântare pentru ei dacă ar fi perseverat să se împotrivească tendinţelor spre inactivitate, fără să ţină seamă de simţămintele şi simptomele neplăcute.

36:26 Am văzut că ar fi mult mai bine ca sora F. să fie alături de familia ei şi să-şi simtă responsabilităţile care îi revin. Acest lucru ar trezi la viaţă energiile ei în stagnare. Mi-a fost arătat că starea grea a acestei scumpe familii în perioada cât se aflau la __ a fost în defavoarea educării şi creşterii copiilor lor. Pentru binele lor, aceşti copii ar trebui să fie învăţaţi cu privire la responsabilităţile în gospodărie şi ar trebui să simtă că anumite sarcini în viaţă le revin lor. Mama, angajată în educaţia şi creşterea copiilor ei, se ocupă cu lucrarea pe care Dumnezeu i-a desemnat-o şi pentru care, în harul Său, El a ascultat rugăciunile înălţate în vederea însănătoşirii ei. În timp ce ar trebui să evite lucrul istovitor, ea trebuie, mai presus de orice,

36:27 să evite o viaţă lipsită de activitate.

36:28 Când mi-a fost dată viziunea la Rochester, New York, am văzut că ar fi cu mult mai bine pentru aceşti părinţi şi copii să-şi formeze o familie a lor. Copiii trebuie să contribuie fiecare la munca din gospodărie şi să obţină în acest fel o educaţie valoroasă, pe care nu ar putea-o dobândi pe nici o altă cale. Viaţa la __sau în oricare alt loc, înconjuraţi fiind de personalul de îngrijire, constituie cea mai mare vătămare posibilă adusă mamelor şi copiilor. Domnul Isus o invită pe sora F. să-şi găsească odihna în El şi să lase ca mintea ei să primească un tonus sănătos, zăbovind asupra lucrurilor cereşti, şi, căutând cu stăruinţă, să-şi aducă mica turmă să fie hrănită şi îndrumată de Domnul. Pe această cale ea îşi poate ajuta mai bine soţul, scutindu-l de simţământul că ea trebuie să fie, într-o măsură atât de mare, obiectul atenţiei, grijii şi simpatiei sale.

36:29 În ce priveşte extinderea clădirilor Institutului de Sănătate de la Battle Creek, mi-a fost arătat, aşa cum am afirmat înainte, că noi trebuie să avem un astfel de institut, mic la început, care se va dezvolta pe parcurs ce vom avea medici şi personal medical corespunzător şi fondurile necesare; şi că totul trebuie să fie călăuzit după principiile şi spiritul blând al întreitei solii îngereşti. Dar când am văzut evaluările atât de mari susţinute cu nesăbuinţă de cei care au avut un rol în conducerea lucrării, am fost alarmată şi în multe discuţii personale şi în scrisori i-am avertizat pe aceşti fraţi să acţioneze cu prudenţă. Motivele mele în această privinţă sunt că, fără binecuvântarea specială a lui Dumnezeu, sunt multe căi prin care această întreprindere ar putea fi împiedicată, cel puţin pentru un timp, ceea ce ar fi în defavoarea instituţiei şi a cauzei noastre. Dacă medicii ar ajunge la eşec, datorită bolii, morţii sau din oricare altă cauză până s-ar ridica alţii pentru a-i înlocui, lucrarea ar fi împiedicată; şi dacă fondurile ar înceta să intre în timp ce se ridică alte corpuri de clădire, iar lucrarea ar trebui să înceteze datorită prăbuşirii capitalului, o descurajare generală i-ar cuprinde

36:30 pe toţi cei interesaţi; de asemenea, s-ar putea să nu fie suficienţi pacienţi care să ocupe clădirile din prezent şi, în consecinţă, o lipsă de mijloace pentru a acoperi cheltuielile în curs. Prin eforturi depuse în toate departamentele într-un mod corect şi judicios şi cu binecuvântarea lui Dumnezeu, instituţia aceasta se va dovedi un mare succes, pe când un singur eşec în orice direcţie s-ar putea dovedi, mai curând sau mai târziu,un mare rău. Nu trebuie să uităm că din multele instituţii de sănătate pornite în Statele Unite în ultimii douăzeci şi cinci de ani doar câteva îşi menţin o prezenţă vizibilă în acest moment.

36:31 Am făcut apel în mod public la fraţii noştri ca să întemeiem o instituţie şi m-am adresat în modul cel mai serios dr-ului F. ca unui bărbat care, prin providenţa lui Dumnezeu, a dobândit experienţa de a-şi aduce contribuiţa ca medic. Am spus aceasta, bazându-mă pe ceea ce mi-a arătat Dumnezeu. Dacă este necesar, voi repeta fără ezitare tot ce am spus. Nu intenţionez să retrag nici măcar o singură propoziţie din ceea ce am scris sau am spus. Lucrarea este a lui Dumnezeu şi trebuie adusă la îndeplinire cu un braţ hotărât şi, totodată, chibzuit.

36:32 Reforma sanitară este strâns legată de lucrarea întreitei solii îngereşti, cu toate că ea nu constituie solia. Predicatorii noştri trebuie să-i înveţe pe oameni reforma sanitară, deşi ei nu ar trebui să facă din aceasta tema principală în locul soliei. Locul ei este printre acele subiecte care expun lucrarea de pregătire necesară în vederea evenimentelor pe care le aduce în atenţie solia; printre aceste subiecte, ea ocupă un loc proeminent. Noi trebuie să fim zeloşi pentru reformă şi totuşi să evităm să dăm impresia că suntem şovăielnici sau predispuşi spre fanatism. Oamenii noştri trebuie să ofere mijloacele necesare pentru extinderea Institutului de Sănătate în măsura în care sunt în stare să o facă, fără a da mai puţin pentru celelalte nevoi ale cauzei. Lăsaţi să se dezvolte reforma sanitară şi Institutul de Sănătate aşa cum au luat amploare şi alte iniţiative bune,

36:33 ţinând seama de puterile noastre slabe din trecut şi capacitatea noastră mai mare de a face mai mult într-o perioadă scurtă de timp acum. Să se dezvolte Institutul de Sănătate aşa cum au mers bine şi alte lucruri, atât de repede cât să nu paralizeze alte ramuri ale lucrării care sunt de o importanţă egală sau chiar mai mare în această perioadă. Ca un frate să pună o mare parte din averea sa, fie că are mult, fie că are puţin pentru Institut, astfel încât să ajungă să nu poată face tot atât de mult în alte direcţii, ar fi un lucru greşit. Şi ca el să nu facă nimic ar fi tot un mare rău. O dată cu fiecare apel făcut către poporul nostru pentru mijloace trebuie să se dea şi avertizarea de a nu jefui alte ramuri ale lucrării; în special săracii trebuia să fie avertizaţi. Unii sărmani bărbaţi săraci cu familii, fără o casă a lor şi prea săraci pentru a merge la Institut pentru a se trata, au pus pentru Institut între o cincime şi o treime din ceea ce aveau. Este greşit. Unii fraţi şi surori au mai multe acţiuni, când ei nu ar fi trebuit să aibă nici una, şi ar putea, pentru scurt timp, să frecventeze Institutul, având cheltuielile plătite, în întregime sau în parte, din fondul de caritate. Nu văd sensul pentru care să se facă atâtea calcule pentru viitor, iar cei care au nevoie acum de ajutor să fie lăsaţi să sufere. Fraţilor, nu acţionaţi mai repede decât vă deschide calea înaintea voastră Providenţa lui Dumnezeu care nu dă greş.

36:34 Reforma sanitară este o ramură a lucrării speciale a lui Dumnezeu în beneficiul poporului Său. Am văzut că, în cadrul unei instituţii care se înfiinţează între noi, cea mai mare primejdie ar fi ca administratorii săi să se depărteze de spiritul adevărului prezent şi de la simplitatea care ar trebui să-i caracterizeze întotdeauna pe ucenicii lui Hristos. Mi-a fost dată avertizarea cu privire la coborârea standardului adevărului în vreun fel într-o asemenea instituţie, cu scopul de a-i ajuta şi proteja de anumite tulburări pe cei necredincioşi. Scopul cel mare al primirii necredincioşilor în institut este de a-i călăuzi să îmbrăţişeze adevărul. Dacă standardul este coborât, ei vor avea impresia că adevărul este de mică importanţă şi vor pleca de acolo cu o stare a minţii la care se va avea acces mai greu decât înainte.

36:35 Însă cel mai mare rău care ar rezulta dintr-un astfel de procedeu ar fi

36:36 influenţa asupra pacienţilor săraci, necăjiţi, precum afectarea cauzei în general. Ei au fost învăţaţi să se încreadă în rugăciunea credinţei şi mulţi dintre ei sunt demoralizaţi deoarece rugăciunea nu le este ascultată mai pe deplin. Am văzut că motivul pentru care Dumnezeu nu a ascultat mai pe deplin rugăciunile slujitorilor Săi pentru cei bolnavi este pentru că El nu poate fi proslăvit astfel, în timp ce ei calcă legile sănătăţii. Şi am văzut, de asemenea, că El a rânduit reforma sanitară în Institutul pentru Sănătate pentru a pregăti calea, pentru ca rugăciunii credinţei să i se poată da răspuns pe deplin. Credinţa şi faptele bune ar trebui să meargă mână în mână în vederea uşurării suferinţei celor în necaz din mijlocul nostru şi spre a-i pregăti pe aceştia ca să dea slavă lui Dumnezeu aici, pe pământ, şi a fi mântuiţi la venirea Domnului Hristos. Dumnezeu nu îngăduie ca cei năpăstuiţi de suferinţă să fie vreodată dezamăgiţi sau întristaţi din cauză că îi văd pe angajaţii Institutului că lucrează doar aşa cum se lucrează în lume, în loc să adauge la practica medicală binecuvântările şi virtuţile de a fi mame şi taţi care poartă de grijă în Israel.

36:37 Nici unul să nu aibă ideea că Institutul este un loc unde pot veni pentru a fi puşi pe picioare de rugăciunea credinţei. Acesta este un loc unde pot fi ajutaţi în privinţa bolii prin tratament şi deprinderea unor obiceiuri corecte de vieţuire şi de a învăţa cum să evite boala. Însă,dacă există un loc sub ceruri în care poate fi înălţată rugăciunea împreunei simţiri în vederea alinării suferinţei mai mult decât oricare altul, atunci acesta este un asemenea institut, şi aceasta o vor face bărbaţi şi femei consacraţi, oameni ai credinţei. Cei care îi tratează pe bolnavi trebuie să acţioneze în importanta lor lucrare, bizuindu-se cu putere pe Dumnezeu pentru binecuvântarea Sa de a avea parte de mijloacele pe care El le-a pus la dispoziţie prin harul Său şi spre care, în îndurarea Sa, El ne-a atras atenţia ca popor, şi anume aerul curat, curăţenia, alimentaţia sănătoasă, perioade corespunzătoare de lucru şi de odihnă şi folosirea apei. Ei nu ar trebui să aibă nici un interes egoist în afară de această importantă şi solemnă lucrare. Este nevoie de toată atenţia pentru a îngriji în mod corespunzător de nevoile fizice şi spirituale ale celor necăjiţi din poporul lui Dumnezeu, care şi-au pus o încredere aproape nelimitată în aceştia şi cu mare cheltuială s-au dat în grija lor.

36:38 Nimeni nu are o minte atât de iscusită şi nimeni nu este atât de îndemânatic, încât, după ce a făcut tot ce putea cel mai bine, să aibă o lucrare altfel decât imperfectă.

36:39 Fie ca cei cărora li se încredinţează nevoile fizice şi într-o mare măsură şi cele spirituale ale celor necăjiţi din poporul lui Dumnezeu să ia seama ca să nu atragă asupra lor şi asupra acestei ramuri a lucrării neplăcerea lui Dumnezeu prin procedee lumeşti, interese personale sau dorinţa de a se angaja într-o lucrare mare şi populară. Ei nu trebuie să se bizuie doar pe iscusinţa lor. Dacă, în loc de neplăcerea lui Dumnezeu, binecuvântarea Sa va fi asupra institutului, îngerii vor fi alături de pacienţi, medici şi personalul auxiliar pentru a-i ajuta în lucrarea de refacere, aşa încât, la sfârşit, să fie adusă slavă lui Dumnezeu, şi nu oamenilor slabi şi mărginiţi. Dacă aceşti oameni ar lucra folosind procedee lumeşti şi inimile lor s-ar semeţi şi ar spune: "Puterea mea şi tăria mâinilor mele au făcut aceste lucruri", Dumnezeu i-ar lăsa să lucreze în condiţiile marilor dezavantaje date de inferioritatea lor în raport cu alte instituţii în ceea ce priveşte cunoştinţele, experienţa şi mijloacele. Atunci ei n-ar realiza nici pe jumătate din ceea ce fac alte instituţii.

36:40 Am văzut influenţa folositoare a lucrului în aer liber asupra celor cu puterile slăbite şi circulaţie deficitară, în special asupra femeilor care se găsesc în această stare pentru că au stat prea mult în spaţiu închis. Sângele lor este încărcat datorită lipsei de aer curat şi mişcare fizică. În loc să le ofere distracţii care să ţină aceste persoane în interior, trebuie avut grijă să li se ofere puncte de atracţie în aer liber. Am văzut că, pe lângă institut, ar trebui să existe terenuri mari, înfrumuseţate cu flori şi cultivate cu legume şi pomi fructiferi. Aici cei slăbiţi ar putea lucra, în funcţie de sex şi de starea în care se află, la ore potrivite. Aceste parcele de pământ ar trebui să se afle sub grija unui grădinar cu experienţă, care să-i îndrume pe toţi, în mod ordonat şi cu gust.

36:41 Ceea ce susţin cu privire la această lucrare necesită din partea mea exprimarea deschisă a părerilor mele. Mă adresez direct şi

36:42 aleg acest mijloc de a vorbi către toţi cei interesaţi. Ceea ce a apărut în Mărturia numărul 11 referitor la Institutul de Sănătate nu ar fi trebuit dat până ce nu eram în stare să scriu tot ce am văzut cu privire la aceasta. Am intenţionat să nu spun nimic cu privire la subiect în nr. 11 şi am trimis toate manuscrisele respective din districtul Otawa, unde lucram atunci, la biroul din Battle Creek, afirmând că aş dori ca ei să grăbească acea mică lucrare, pentru că era atât de mare nevoie de ea şi că, atât de curând cât va fi posibil, voi scrie numărul 12, în care mi-am propus să vorbesc deschis şi tot ce era necesar cu privire la Institut. Fraţii din Battle Creek, care erau în mod special interesaţi în privinţa Institutului, ştiau că îmi fusese arătat că poporul nostru trebuie să contribuie cu mijloacele lor la întemeierea unei asemenea instituţii. De aceea, ei mi-au scris că influenţa mărturiei mele cu privire la Institut era de îndată necesară pentru a pune în mişcare pe fraţi asupra acelui subiect şi că publicarea numărului 11 va fi întârziată până când voi putea să scriu.

36:43 Aceasta a fost o mare încercare pentru mine, deoarece eu ştiam că nu puteam să scriu tot ce văzusem pentru că atunci levorbeam oamenilor de şase sau de opt ori pe săptămână, făceam vizite din casă în casă şi scriam sute de pagini de mărturii personale şi scrisori. Această muncă imensă, cu sarcini şi poveri inutile aruncate asupra mea, a făcut ca să nu mai pot munci. Sănătatea îmi era slăbită, iar suferinţele mintale nu se puteau descrie. În aceste împrejurări, am consimţit să-mi las opiniile în seama altora şi am scris ceea ce a apărut în numărul 11 cu privire la Institutul de Sănătate, nefiind în stare să redau atunci tot ce văzusem. Prin aceasta, eu am greşit. Trebuie să-mi fie îngăduit să-mi cunosc propria datorie, mai bine decât o pot şti alţii pentru mine, în mod special cu privire la lucruri pe care Dumnezeu mi le descoperise. Mulţi mă vor învinui pentru felul în care vorbesc acum. Alţii mă vor învinui pentru că nu am vorbit mai înainte. Atitudinea manifestată, aglomerând atât de mult problemele legate de Institut, a constituit unul dintre cele mai mari necazuri pe care eu l-am produs vreodată. Dacă toţi cei care au folosit mărturia mea pentru

36:44 a-i pune în mişcare pe fraţi s-ar fi clintit şi ei tot aşa de repede din loc, tot aş fi mulţumită. Dacă voi mai întârzia să-mi exprim punctele de vedere şi simţămintele, voi fi învinuită şi mai mult atât de cei care socotesc că eu trebuia să vorbesc mai de mult, cât şi de aceia care, de asemenea, ar putea gândi că eu nu trebuie să dau nici o avertizare. Pentru binele celor din conducerea lucrării, pentru binele cauzei şi al fraţilor şi ca să mă menajez pe mine însămi de mari suferinţe, am ales să vorbesc deschis, direct.

36:45 __________

36:46 Sănătatea şi religia

36:47 Dumnezeu doreşte întemeierea unui institut de sănătate care, prin înrâurirea pe care o are, să fie strâns legat de încheierea lucrării pentru fiinţele muritoare care se pregătesc pentru veşnicie, un institut care să nu aibă tendinţa de a slăbi principiile religioase ale celor bătrâni sau tineri şi care nu va îmbunătăţi starea de sănătate a trupului în detrimentul creşterii spirituale. Marele obiectiv al acestui institut trebuie să fie îmbunătăţirea stării de sănătate a trupului, astfel ca cei în suferinţă să poată aprecia mai mult lucrurile veşnice. Dacă acest obiectiv nu este aşezat în mod continuu în faţa minţii şi dacă nu se fac eforturi în această privinţă, atunci acesta se va dovedi un blestem,şi nu o binecuvântare, spiritualitatea va fi privită ca un lucru secundar, iar sănătatea trupului şi distracţia vor fi considerate ca lucruri primordiale.

36:48 Am văzut că standardul cel înalt nu trebuie coborât nici un pic,astfel ca institutul să fie patronat de necredincioşi. Dacă vor veni necredincioşi, iar conducătorii vor ocupa poziţia spirituală înaltă pe care le-a desemnat-o Dumnezeu, atunci inimile lor vor fi puternice. Cu Dumnezeu şi îngerii de partea lor, poporul Său, păzitor al poruncilor, nu poate decât să prospere. Această instituţie nu trebuie întemeiată cu scopul de a câştiga, ci cu scopul de a contribui la a duce pe poporul lui Dumnezeu

36:49 într-o aşa stare de sănătate fizică şi mintală, încât să fie în stare să aprecieze la justa valoare lucrurile veşnice şi să evalueze corespunzător mântuirea atât de scump plătită prin suferinţele Mântuitorului nostru. Acest institut nu trebuie să ajungă un loc pentru distracţie şi amuzament. Aceia care nu pot trăi fără emoţii tari şi distracţii nu vor fi de nici un folos pentru lume; şi nici viaţa lor nu va putea fi îmbunătăţită în vreun fel. Şi dacă se dezlipesc de lume, ei vor fi la fel ca atunci când sunt în lume.

36:50 Mi-a fost arătat că părerea pe care dr. E. a căutat să o introducă în minţile multora, conform căreia spiritualitatea este în detrimentul sănătăţii, nu este altceva decât o satisfacţie a diavolului. Satana şi-a croit drum în Eden şi a făcut-o pe Eva să creadă că ea are nevoie de ceva mai mult decât a rânduit Dumnezeu pentru fericirea ei, că fructul oprit va avea un efect înviorător special asupra corpului şi minţii ei şi că ea va fi înălţată până la a fi egală cu Dumnezeu în cunoştinţă. Însă cunoştinţa şi folosul pe care a crezut că le va dobândi s-au dovedit a fi pentru ea un blestem teribil.

36:51 Există persoane cu o imaginaţie bolnavă, pentru care religia este un tiran care stăpâneşte asupra lor cu un toiag de fier. Unii ca aceştia se plâng mereu de starea lor nenorocită şi murmură datorită presupusului păcat. Iubirea nu există în inimile lor; chipurile sunt mereu încruntate. Ei sunt reci ca gheaţa atunci când un tânăr sau oricine altcineva râde nevinovat. Ei consideră că orice recreaţie sau amuzament este păcat şi cred că mintea trebuie ţinută mereu, cu asprime, în tensiune. Aceasta constituie o extremă. Alţii gândesc că mintea trebuie să fie mereu încordată spre a descoperi noi amuzamente şi distracţii pentru a dobândi sănătate. Ei învaţă să depindă de emoţii tari şi nu se simt în largul lor fără acestea. Unii ca aceştia nu sunt adevăraţi creştini. Ei sunt într-o altă extremă. Adevăratele principii ale creştinismului deschid în faţa tuturor o sursă de fericire ale cărei dimensiuni nu pot fi măsurate. Hristos, locuind în noi, constituie un izvor de apă care ţâşneşte spre viaţa veşnică. Este un izvor continuu, din care

36:52 creştinii pot bea ori de câte ori doresc, fără ca izvorul să sece.

36:53 Ceea ce produce boala sunt sentimentele de nemulţumire, de murmurare. Cei care sunt în această situaţie nu Îl au pe Dumnezeu şi nu au acea nădejde care pătrunde dincolo de perdea şi care este o ancoră a sufletului, sigură şi neclintită. Cei care au această nădejde se vor curăţi, după cum El Însuşi este curat. Ei nu sunt stăpâniţi de doruri fără astâmpăr, de nemulţumiri şi plângeri; ei nu caută să găsească răul şi nici nu se gândesc la necazuri închipuite. Însă există mulţi care anticipează necazurile; neliniştea este imprimată pe fiecare trăsătură; ei par să nu găsească nici un fel de consolare şi par a aştepta cu nerăbdare cine ştie ce rău înspăimântător.

36:54 Unii ca aceştia Îl dezonorează pe Dumnezeu şi aduc religia lui Hristos într-o lumină nepotrivită. Ei nu au adevărata dragoste pentru Dumnezeu, nici pentru cei din preajma lor şi nici pentru copiii lor. Sentimentele lor au devenit maladive. Însă distracţiile deşarte nu vor îndrepta niciodată minţile unor oameni de felul acesta. Ei au nevoie de influenţa transformatoare a Duhului lui Dumnezeu pentru a putea fi fericiţi. Ei trebuie să beneficieze de mijlocirea lui Hristos pentru a dobândi consolare divină şi reală. "Căci cine iubeşte viaţa şi vrea să vadă zile bune, să-şi înfrâneze limba de la rău şi buzele de la cuvinte înşelătoare. Să se depărteze de rău şi să facă binele, să caute pacea şi s-o urmărească. Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul" (1 Petru 3,10-12). Cei care cunosc din proprie experienţă acest pasaj al Scripturii sunt cu adevărat fericiţi. Ei socotesc aprobarea cerului de o valoare mai mare decât orice distracţie pământească; Hristos în ei, nădejdea slavei, va constitui pentru ei sănătate pentru trup şi tărie pentru suflet.

36:55 Simplitatea Evangheliei dispare cu repeziciune dintre cei ce susţin că sunt păzitori ai Sabatului. Întreb de o sută de ori pe zi: Cum ne poate face Dumnezeu să prosperăm? Ne rugăm atât de puţin! De fapt, rugăciunea este aproape demodată. Doar puţini sunt dispuşi să poarte crucea lui Hristos, Cel care a purtat crucea ruşinii pentru noi. Nu pot crede că

36:56 la Institut aceste lucruri vor fi mişcate din loc aşa cum ar dori Dumnezeu. Mă tem că Dumnezeu Îşi va întoarce faţa de la acesta. Mi-a fost arătat că medicii şi personalul medical auxiliar trebuie să fie oamenii cei mai ordonaţi,care cunosc din experienţă adevărul, care vor inspira respect şi pe al căror cuvânt te poţi bizui. Ar trebui să fie persoane care nu au o imaginaţie bolnavă, persoane care au o desăvârşită stăpânire de sine, care nu sunt schimbători sau capricioşi, care nu sunt geloşi şi bănuitori, persoane care au o putere a voinţei care nu va ceda la ofense, stări de indispoziţie, care sunt lipsiţi de prejudecăţi, care nu gândesc la rău, care cugetă şi acţionează cu calm, cu grijă, care au întotdeauna ca ţintă în faţa lor slava lui Dumnezeu şi binele semenilor. Nimeni nu ar trebui înălţat vreodată în vreo poziţie de răspundere doar pentru că el doreşte acest lucru. Trebuie aleşi doar cei care sunt calificaţi pentru funcţia respectivă. Cei care trebuie să poarte răspunderi trebuie puşi la probă mai întâi, să dea dovadă că nu sunt afectaţi de gelozie, că nu au antipatii faţă de unul sau altul, în timp ce au câţiva prieteni favoriţi şi nu ţin cont de alţii. Dumnezeu doreşte ca totul să meargă aşa cum trebuie în acest institut.

36:57 Lucrul şi distracţiile

36:58 Stimate frate F., mintea mea s-a îndreptat în special asupra unui punct sau chiar două. Când scriu scrisori la care mă gândesc noapte de noapte, consider atunci că este timpul să expun convingerile mele cu privire la datorie. Când mi-a fost arătat că doctorul E. a greşit în anumite lucruri cu privire la instrucţiunile pe care le-a dat pacienţilor săi, am văzut că tu ai primit aceleaşi idei în multe lucruri şi că va veni timpul când tu vei vedea corect lucrurile în acea privinţă. Este vorba despre lucru şi distracţie. Mi-a fost arătat că s-ar putea dovedi mult mai folositor pentru cei mai mulţi dintre

36:59 pacienţi să le fie îngăduită o muncă uşoară,şi chiar să li se ceară aceasta, decât să fie îndemnaţi să rămână inactivi şi leneşi. Dacă puterea voinţei va fi ţinută activă pentru a trezi capacităţile adormite, acest lucru va fi cel mai mare folos pentru redobândirea sănătăţii. Îndepărtaţi orice fel de muncă de la cei care au fost suprasolicitaţi toată viaţa şi, în nouă cazuri din zece,schimbarea se va dovedi vătămătoare. Acest lucru s-a dovedit adevărat în cazul soţului meu. Mi-a fost arătat că mişcarea fizică în aer liber este cu mult mai mult de preferat celei într-un spaţiu închis; însă, dacă acest lucru nu se poate, o ocupaţie uşoară în casă va ocupa şi distrage mintea şi o va împiedica să zăbovească asupra simptomelor şi micilor suferinţe şi, de asemenea, va preveni starea de nostalgie.

36:60 Am văzut că acest sistem de a nu face nimic, s-a dovedit a fi cel mai mare blestem pentru soţia ta şi pentru soţul meu. Dumnezeu a dat o ocupaţie primei perechi în Eden pentru că El a ştiut că ei vor fi mai fericiţi dacă vor fi ocupaţi. După cele care mi-au fost arătate, acest sistem de a nu face nimic constituie un blestem pentru suflet şi pentru trup. O ocupaţie uşoară nu va solicita şi nu va împovăra mintea şi puterile mai mult decât o fac distracţiile. Cei bolnavi ajung adesea acolo unde ţintesc prin sentimentele lor slăbite şi gândesc că sunt cu totul incapabili de a face ceva, pe când, dacă şi-ar deştepta voinţa şi şi-ar impune ei înşişi să efectueze o anumită măsură de muncă fizică în fiecare zi, ar fi cu mult mai fericiţi şi s-ar face bine mai repede. Voi reveni mai amănunţit asupra acestui punct în cele ce urmează.

36:61 * Am înţeles dintr-un ziar recent din Rochester că jocul de cărţi nu se mai practică la institutul de la __

36:62 E.G.White, notă la prima ediţie.