3:68 că există speranţă pentru mine prin iubirea lui Isus. Chiar agonia minţii prin care trecusem era dovada pozitivă că Duhul Domnului Se lupta cu mine. El spunea că, atunci când devine împovărat de vinovăţie, păcătosul nu îşi dă seama de enormitatea nelegiuirii sale, ci se amăgeşte singur că stă bine şi nu se află în nici un pericol. Spiritul lui Dumnezeu îl părăseşte şi el ajunge nepăsător şi indiferent ori nesăbuit de sfidător. Acest om bun mi-a vorbit despre dragostea lui Dumnezeu faţă de copiii Săi care greşesc şi mi-a spus că El nu Se bucură de nimicirea lor, ci tânjeşte să-i atragă la Sine în simplă credinţă şi încredere. El a zăbovit asupra iubirii celei mari a Domnului Hristos şi a planului de mântuire.