3:65 Călăuza mea a deschis acum uşa şi am ieşit amândoi. Mi-a spus să-mi iau din nou lucrurile pe care le lăsasem afară. După ce am făcut acest lucru, mi-a înmânat o funie verde, făcută ghem. Mi-a spus să o aşez lângă inima mea şi, când doresc să-L văd pe Isus, s-o iau de la piept şi să o întind la maxim. El m-a avertizat să nu o las strânsă ghem prea mult timp, ca să nu se înnoade şi să devină greu de întins. Am aşezat funia lângă inima mea şi am coborât bucuroasă pe scările înguste, lăudând pe Domnul şi spunând tuturor celor pe care îi întâlneam unde Îl pot găsi pe Isus. Acest vis mi-a dat speranţă. În mintea mea, funia verde reprezenta credinţa, iar frumuseţea şi simplitatea încrederii în Dumnezeu începuse să se reverse peste sufletul meu.