27:33 la gândul că, în viitor, cândva, binele va predomina, iar răul nu va mai avea o influenţă atât de mare. Răul se va dezvolta mult mai repede decât binele. Este posibil ca răul pe care l-au învăţat să fie eradicat după câţiva ani; însă cine îşi permite acest risc? Timpul este scurt. Este mai uşor şi mai sigur să semănaţi o sămânţă bună şi curată în inimile copiilor voştri decât să smulgeţi buruieni după aceea. Este datoria părinţilor de a veghea astfel ca influenţele din jur să nu aibă un efect vătămător asupra copiilor lor. Este datoria lor de a le alege tovarăşii şi de a nu îngădui ca ei să aleagă pentru ei înşişi. Cine se va ocupa de acest lucru, dacă nu părinţii? Oare cine, dacă nu voi, trebuie să aibă acest interes? Cine poate avea acea grijă continuă şi dragoste profundă pe care o au părinţii?