27:27 Nerăbdarea părinţilor stârneşte nerăbdare în copii. Patima manifestată la părinţi trezeşte patimă în copii şi le aţâţă trăsăturile rele din firea lor. Unii părinţi îşi corectează copiii foarte sever, într-un spirit de nerăbdare şi adesea cu patimă. Asemenea îndreptări nu aduc rezultate bune. Căutând să îndrepte un rău, ei creează alte două rele. Critica continuă şi biciuirea îi împietreşte pe copii şi îi îndepărtează de părinţii lor. Părinţii trebuie să înveţe mai întâi să se stăpânească pe ei înşişi şi după aceea vor putea să-şi ţină mai bine în frâu copiii. De fiecare dată când îşi pierd controlul de sine şi vorbesc sau acţionează cu nerăbdare, ei păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu. Ei trebuie să judece mai întâi lucrurile împreună cu copiii lor, să le arate în mod clar greşelile, să le arate când au păcătuit şi să-i facă să înţeleagă că nu au păcătuit numai împotriva părinţilor lor, ci şi împotriva lui Dumnezeu. Având înainte de toate voi înşivă o inimă supusă, plină de milă şi întristată datorită greşelilor copiilor voştri, rugaţi-vă împreună cu ei înainte de a-i pedepsi. Atunci, atitudinea voastră nu-i va face să vă urască. Ei vă vor iubi. Vor vedea că nu îi pedepsiţi pentru că v-au produs necazuri sau pentru că vreţi să vă descărcaţi nervii pe ei; ci faceţi acest lucru dintr-un simţ al datoriei, spre binele lor, ca să nu fie lăsaţi să crească în păcat.