26:55 Părinţilor, când simţiţi că sunteţi nervoşi, nu comiteţi păcatul atât de mare de a otrăvi întreaga familie cu această iritabilitate periculoasă. În asemenea momente, vegheaţi de două ori asupra voastră înşivă şi hotărâţi în inima voastră să nu faceţi rău nimănui cu buzele, ci să rostiţi doar cuvinte plăcute, voioase. Spuneţi-vă vouă înşivă: "Nu voi strica fericirea copiilor mei printr-un cuvânt iritat." Stăpânindu-vă în acest fel, veţi deveni puternici. Sistemul vostru nervos nu va mai fi aşa de sensibil. Veţi fi întăriţi prin principiile dreptăţii. Conştienţa că vă faceţi cu credincioşie datoria vă va întări. Îngerii lui Dumnezeu se vor bucura de eforturile pe care le faceţi şi vă vor ajuta. Când sunteţi nerăbdători, prea adesea îi socotiţi pe copii vinovaţi şi daţi vina pe ei, când nu merită acest lucru. Alteori, poate ei fac exact aceleaşi lucruri, însă totul este în ordine şi bine. Copiii îşi dau seama şi simt aceste inconsecvenţe şi ei înşişi nu sunt mereu aceiaşi. Uneori sunt pregătiţi să facă faţă într-un anumit fel unor dispoziţii schimbătoare, iar alteori sunt nervoşi şi agitaţi şi nu pot suporta critica. Spiritul lor se răzvrăteşte împotriva acestui lucru. Părinţii pretind toată înţelegerea posibilă faţă de starea lor sufletească; însă ei, cu toate acestea, nu acceptă întotdeauna să fie tot aşa de îngăduitori faţă de copiii lor. Ei scuză la ei înşişi ceea ce, dacă ar întâlni la copiii lor, care nu au anii lor de experienţă şi disciplină, ar critica aspru. Unii părinţi au un temperament nervos, iar când sunt obosiţi datorită muncii şi doborâţi de griji, ei nu menţin o stare calmă, ci manifestă, faţă de aceia care ar trebui să le fie cei mai dragi de pe pământ, o nervozitate şi o lipsă de răbdare care nu este pe plac lui Dumnezeu şi aduce negură asupra familiei. Copiii trebuie mângâiaţi des când trec prin necazuri. Bunătatea şi răbdarea dovedite în mod reciproc vor face din