26:21 Comportamentul calm al lui Luther era în contrast izbitor cu patima şi furia dovedite de acei aşa-zişi oameni mari. Ei nu l-au putut înfricoşa ca astfel să retracteze adevărul. Cu simplitate nobilă şi hotărâre calmă, el stătea ca o stâncă. Împotrivirea duşmanilor săi, furia şi ameninţările lor, toate s-au năpustit asupra lui ca un val puternic, dar acesta s-a spart la picioarele lui fără să-i facă vreun rău. El a rămas nemişcat. Ei erau mâniaţi că puterea lor, care îi făcuse pe regi şi nobili să tremure, este astfel dispreţuită de un om umil şi tânjeau să-l facă să simtă mânia lor torturându-l şi luându-i viaţa. Însă Unul mai puternic decât potentaţii pământului îl avea în grija Sa pe acest martor neînfricat. Dumnezeu avea o lucrare pentru el. El trebuia să sufere încă pentru adevăr. Trebuia să îndure să-l vadă trecând cu greu prin persecuţii sângeroase. Trebuia să-l vadă îmbrăcat în sac şi acoperit cu ruşine de către fanatici. El trebuia să trăiască pentru a pune în drepturi adevărul şi să-l apere atunci când puterile cele mari ale lumii aveau să caute să-l doboare la pământ. El trebuia să trăiască pentru a-l vedea triumfând şi pentru a smulge şi a da la o parte greşelile şi superstiţiile papalităţii. Luther a obţinut o biruinţă la Worms care a slăbit papalitatea, vestea aceasta răspândindu-se şi în alte împărăţii şi la alte popoare. Aceasta a constituit o lovitură eficientă în favoarea Reformaţiunii.