25:47 Temeliile pământului se clatină, clădiri se prăbuşesc şi cad cu un trosnet teribil. Marea fierbe ca o oală şi întregul pământ se află într-o zguduire teribilă. Robia celor neprihăniţi a luat sfârşit şi, în şoapte dulci şi solemne, ei îşi spun unul altuia: "Suntem eliberaţi. Este glasul lui Dumnezeu." Cu respect sfânt, ei ascultă cuvintele rostite de acel glas. Şi cei nelegiuiţi aud, însă nu înţeleg cuvintele rostite de vocea lui Dumnezeu. Se tem şi tremură, în timp ce sfinţii se bucură. Satana şi îngerii lui şi oamenii nelegiuiţi, care tresăltaseră că poporul lui Dumnezeu fusese în mâna lor ca să-i poată nimici de pe pământ, văd slava care se acordă acelora care au onorat legea cea sfântă a lui Dumnezeu. Ei privesc feţele luminate ale celor neprihăniţi ce reflectă chipul lui Isus. Cei care au fost atât de dornici să-i distrugă pe sfinţi nu pot suporta slava celor eliberaţi şi cad la pământ ca nişte oameni morţi. Satana şi îngerii cei răi fug din prezenţa sfinţilor proslăviţi. Puterea lor de a-i hărţui li s-a luat pentru totdeauna.