23:30 Greutatea şi răspunderea acestei lucrări aduc multe griji, nopţi nedormite şi necesită cele mai serioase, arzătoare, chiar agonizante rugăciuni. Domnul l-a pus pe soţul meu în faţă, dându-i poziţii de răspundere una după alta. Critica din partea fraţilor lui îi chinuie sufletul, dar el nu trebuie să se clatine în lucrarea pe care o are de făcut. Colaboratorii lui care au doar o formă de evlavie se opun oricărui pas înainte pe care Dumnezeu îl îndeamnă să-l facă şi timpul său preţios trebuie să-l ocupe călătorind din loc în loc, luptând cu necazurile în comunităţile unde trebuie să dreagă ceea ce au stricat aceşti fraţi cu numele. Bieţii muritori! Ei încurcă lucrurile, nu au acel simţ cu privire la ceea ce trebuie să fie un creştin. Aceia cărora li s-a încredinţat lucrarea de a aduce o mărturie clară, pătrunzătoare, în temere de Dumnezeu, de a mustra răul, de a lucra cu toate energiile pentru a zidi în poporul lui Dumnezeu şi de a se întemeia bine în anumite puncte ale adevărului prezent, au avut parte adesea de critică, în locul simpatiei şi ajutorului, în timp ce aceia care, ca şi tine, au luat o poziţie evazivă sunt consideraţi oameni devotaţi şi blânzi. Dumnezeu nu îi socoteşte astfel. Înainte-mergătorul lui Hristos de la prima Sa venire a fost un vorbitor direct, răspicat. El a mustrat păcatul şi a spus lucrurilor pe nume. El a înfipt securea la rădăcina copacului. S-a adresat în acest fel unei anumite clase de oameni care au venit la el să fie botezaţi în Iordan: "Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare? Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră" Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor; deci, orice pom care nu face roadă bună, va fi tăiat şi aruncat în foc"(Mat.3,7-10).