22:12 De asemenea, mi-a fost arătat că se fac mari greşeli din partea soţiei. Ea nu face eforturi suficiente pentru a-şi ţine în frâu spiritul şi pentru a-şi face căminul fericit. Adesea este nemulţumită şi se plânge fără rost. Soţul vine de la lucru obosit, buimac, şi este întâmpinat de o privire încruntată, în loc de cuvinte vesele, încurajatoare. Şi el este om, şi în acest fel sentimentele sale se răcesc faţă de soţia sa, pierde iubirea căminului său, cărarea îi devine întunecată şi curajul nimicit. El îşi pierde respectul faţă de sine şi acea demnitate pe care Dumnezeu cere să o aibă. Soţul este capul familiei, aşa după cum Hristos este capul bisericii; şi orice lucru pe care îl face soţia pentru a-i slăbi influenţa şi a-l face să coboare de la poziţia de răspundere pe care o are, nu este pe plac lui Dumnezeu. Este datoria soţiei să renunţe la dorinţele şi voinţa ei în favoarea soţului. De fapt, amândoi ar trebui să renunţe, însă Biblia acordă prioritate judecăţii soţului. Şi, în acest fel, demnitatea femeii nu va fi defăimată dacă ea cedează în favoarea aceluia pe care l-a ales ca sfătuitor al ei, consilier şi