2:23 Nu-mi aduc aminte de nimic altceva pentru câtva timp după accident. Mama mi-a spus că eram absentă de la ceea ce se petrecea în jurul meu şi că am zăcut într-o stare confuză timp de trei săptămâni. Nimeni, în afară de ea, nu se gândea că am să-mi revin; ceva o făcea să simtă că eu aveam să trăiesc. O vecină cumsecade, care se interesa foarte mult de starea mea, a crezut o dată că voi muri. A vrut să-mi cumpere o rochie pentru înmormântare, însă mama i-a spus: Încă nu; căci ceva îi spunea că eu nu aveam să mor.