7:2 Când s-a aflat că omul era pierdut, că acea lume pe care o crease Dumnezeu avea să fie umplută cu muritori osândiţi la nenorocire, boală şi moarte şi că nu exista nici o cale de scăpare pentru vinovat, cerul s-a umplut de mâhnire. Întreaga familie a lui Adam trebuie să moară. L-am văzut pe plăcutul Domn Isus cu o expresie de compasiune şi de tristeţe pe faţă. Curând L-am văzut apropiindu-Se de lumina nespus de strălucitoare care Îl înconjura pe Tatăl şi îngerul meu însoţitor mi-a spus că Ei se aflau într-o conversaţie tainică. Îngerii păreau cuprinşi de o nelinişte intensă, în timp ce Ei comunicau. De trei ori a fost învăluit Domnul Hristos de lumina din jurul Tatălui, iar a treia oară a ieşit de acolo şi persoana Lui putea fi văzută. Faţa îi era calmă, fără nici o dezorientare sau dubiu, şi iradia o bunătate şi un farmec ce nu pot fi exprimate în cuvinte.