46:5 Eforturile lui Satana de a distruge prin violenţă biserica lui Dumnezeu au fost zadarnice. Marea luptă în care şi-au dat viaţa ucenicii lui Isus nu a încetat când aceşti credincioşi purtători de stindard au căzut la posturile lor. Prin înfrângere, ei au biruit. Lucrătorii lui Dumnezeu au fost omorâţi, dar lucrarea mergea neabătut înainte. Evanghelia a continuat să se răspândească şi numărul susţinătorilor ei să crească. Ea a pătruns în regiuni inaccesibile chiar şi vulturilor Romei. Un creştin a spus protestând înaintea conducătorilor păgâni care făceau să înainteze persecuţia: Puteţi "să ne omorâţi, să ne torturaţi, să ne condamnaţi... . Nedreptatea voastră este dovada că suntem nevinovaţi... . Nici cruzimea ... nu vă foloseşte la nimic." Dimpotrivă, era o invitaţie şi mai puternică de a-i aduce şi pe alţii la convingerea lor. "Noi ne înmulţim cu atât mai mult, cu cât ne cosiţi voi mai des; sângele creştinilor este o sămânţă."